PLANUL lui OBAMA, sub lupa specialistilor. Vezi primele concluzii

Pachetul propus de presedintele Obama ar putea creste numarul locurilor de munca cu cel putin un milion de joburi, scazand la jumatate rata somajului si ar putea contribui la revigorarea economiei, cu pana la 3%, anul viitor, arata estimarile preliminarii.

Probabil ca nu va fi "explozia" de care vorbea Obama, in discursul sau de joi seara, prezentat in fata Congresului, dar va fi suficient incat sa facao diferenta, noteaza Reuters.

Ideea de baza este oferirea unui impuls suficient de puternic pentru a obtine o recuperare a economiei, in asa fel incat gospodariile, bancile si intreprinderile sa isi recapete increderea in motorul economiei american, si sa reinceapa sa cheltuiasca, sa ofere credite si sa angajeze din nou.

Din momentul in care cererea isi va reveni, sectorul privat va incepe sa faca angajari.

Asta ar echivala cu administrarea leacului prescris economiei SUA, in ultimele saptamani, de catre presedinte Rezervei Federale, Ben Bernake si de reprezentantii

Fondului Monetar International, pentru a preveni ca incetinirea ingrijoratoare a cresterii economice, la nivel mondial, sa se transforme in recesiune.

Secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner, ii poate reasigura pe colegii sai din lumea financiara, la reuniunea G7, din Marsilia, ca SUA "pune umarul la treaba".

Cu toate acestea, economia SUA este atat de ingrozita de implozia crizei creditelor, din 2007, de falimentele bancare din 2008 si de actuala situatie economica, perceputa drept cea mai adanca recesiune din ultimii 70 de ani, incat isi revine foarte greu, iar unul dintre efecte se reflecta tocmai in cresterea ratei somajului.

"Totul se poate reduce la faptul ca nu exista niciun glont de argint magic, care sa fie adus fie de presedinte, fie de oricine altcineva, sa aiba ca efect impuscarea a 5 procente din rata somajului", sustine John Prakken, presedintele Macroeconomic Advisers, din St.Louis.

Acesta este de parere ca sectorul privat este cel care are un cuvant de spus.

Programul lansat de Obama ar putea servi, cel mai probabil, ca un medicament cu efect temporar, si nu ca un remediu definitiv, lasand loc Rezervei Federale de a oferi noi stimulente monetare pentru a mentine economia pe linia de plutire si de a o feri sa intre din nou in recesiune.

Constructia Americii

Analistii de la Capital Economics estimeaza ca planul lui Obama este echivalent cu 3 la suta din PIB-ul SUA si ca ar trebui sa fie suficient pentru a adauga o crestere economica semnificativa, pana in 2012, in cazul in care va trece de Congres.

Cel mai mare suport ar putea fi o reducere de 250 de miliarde de dolari, din impozitul pe salarii. Presedintele american propune o extindere a reducerii deja existente, de 2%, pana la 3,1%, la scutirea de plata a impozitelor pentru angajati, la care sa se adauge o diminuare suplimentara, pentru angajatori.

"Aceste reduceri de salarizare fiscale sunt propunerile care au cea mai mare sansa de a fi adoptat de Congres, deoarece le va fi mai greu republicanilor sa voteze impotriva reducerilor fiscale propuse", a declarat Paul Ashworth, economist-sef in cadrul SUA Capital Economics.

Aceste reduceri fiscale ar putea insemna 375 de miliarde de dolari, care s-ar adauga la economia de 14 trilioane de dolari a SUA, scrie Reuters.

Pe de alta parte, nu intreaga suma poate fi privita ca "fresh money", avand in vedere faptul ca o reducere de 112 miliarde de dolari din impozitul pentru salarii este deja in vigoare si nu trebuie decat extinsa. In plus, efectele scontate ar putea fi mult diminuate de faptul ca planul nu vizeaza angajatii cu venituri mai reduse.

"Se ofera bani in mod disproportionat celor din paturile de sus, care au, oricum, castiguri mari. Ei nu cheltuiesc bani pe lucrurile si pe alimentele de baza si sunt mult mai predispusi la economii, asa ca efectele vor fi reduse", precizeaza Roberton Williams, membru senior la Urban-Brookings Tax Policy Center.

In acelasi timp, analistii din cadrul Macroeconomic Advisers sustin ca reducerea de taxe va insemna crearea a aproximativ 400.000 de joburi si ca va impulsiona cresterea PIB-ului cu 0,5%, anul viitor.

Al doilea element principal din planul lui Obama consta in investirea a 105 miliarde de dolari in infrastructura, care ar putea aduce alte 262 miliarde de dolari economiei.

Analistii de la Macroeconomic Advisers spun ca in urma investitiilor se vor crea alte 150.000 de noi locuri de munca, in primul an si mai mult de jumatate de milion de joburi, in urmatorii trei ani. Vesti bune, dar nu suficient de imbucuratoare, in conditiile in care economia genereaza, de obicei, peste 2 milioane de locuri de munca, pe an.

Extinderea beneficiilor primite de someri, care insumeaza 49 miliarde de dolari, are un alt efect semnificativ, care ar putea adauga pana la 102 miliarde de dolari in economie.

Consilierii financiari estimeaza ca aceasta masura va creste PIB-ul cu 0,25% in 2012 si ca va creste numarul locurilor de munca pana la 200.000.

Economistii inca analizeaza impactul pe care l-ar avea implementarea planului lui Obama.

Ian Shepherdson, economist american la High Frequency Economics, a estimat o crestere cu 1,3 la suta a PIB-ului si infiintarea a 1,7 milioane de locuri de munca.

Daca ar fi adoptat in intregime, lucru putin probabil, asa cum recunosc chiar analistii, planul ar putea reduce rata somajului de la 9,1% pana la aproximativ 8%, in 2012, si ar impulsiona economia care ar putea creste cu 1%, in al doilea trimestru.