In spatele unui truism - Opinie Ilie Serbanescu

In raportul de primavara, FMI ne toarna savant, lasand impresia ca o face in urma unei analize aprofundate, un biet truism pe care si sarmanului Grivei i-ar fi rusine sa-l prezinte ca rod al vreunei descoperiri, caci se zareste de la o posta si nu fusese anticipat decat de cei ce nu doreau sau nu aveau interes sa priveasca realitatile in fata: anume ca revenirea economica este lenta in acele tari in care "boom-ul" de dinaintea crizei a fost nesustenabil! Mai sa fie! Ce descoperire nemaipomenita! Profunzi si destepti astia de la FMI! 

Este de fapt o banala constatare, si nu vreo teza savanta! Constatare a unei realitati de altfel cu totul previzibila!

De care, din pacate, FMI pare a se mira ca se produce, dand senzatia ca abia acum o depisteaza din investigarea cifrelor, dar pe care de fapt, si iarasi din pacate, FMI nu o analizeaza cu adevarat nici in momentul de fata.

Pentru ca important nu este ca se produce, ci de ce se produce si, mai adanc, ce fusese nesustenabil in "boom-ul" anterior crizei, ce corectii a adus criza si spre ce se indreapta, chiar daca lent, o revenire.

Analizele FMI sunt complet deficitare la toate aceste capitole.

Si, in domeniu, mai degraba, daca ar tacea filozof ar ramanea! Nu este greu de intrevazut ca FMI face aprecierile cu pricina avand in minte exemplul Romaniei. In situatia Romaniei sunt de asemenea tarile baltice si, intr-o masura, Bulgaria. In cazurile acestor tari, "boom-ul" economiei de dinaintea crizei a fost complet nesustenabil.

N-a fost cazul fostelor surate comuniste din Europa Centrala.

Acestea, pe de o parte, nici n-au cunoscut anterior crizei o crestere economica prea ridicata, iar, pe de alta parte, bazele lor economice erau mult mai solide pentru a suporta dezechilibranta viteza a expansiunii finaciare occidentale din anii 2000, astfel incat, desi atinse de aceeasi strategie financiar-bancara vestica, nu pot fi puse in aceeasi oala a nesustenabilitatii cresterii economice anterioare crizei.

Romania ramane, cel putin prin dimensiunea pietei si amploarea caracteristicilor, exemplul semnificativ pentru reprezentativitatea fenomenului la care se fac referirile. Atentia acordata acum fenomenului de catre FMI este legata insa nu de preocuparea in sine fata de acest fenomen, ci de esecul total al experimentului din Romania.

Desigur, nu de dragul Romaniei, ci din cauza infruntarilor de interese din chiar interiorul finantei mondiale, se va cere in curand socoteala actualei echipe a FMI pentru banii plasati in experimentul romanesc esuat. Evident, actuala echipa FMI cauta acum scuze sau motivatii post mortem pentru acest esec.

Si dupa ce, sa ne amintim, a inventat sistematic pe parcursul derularii acordului cu Romania reveniri economice pe care apoi a fost nevoit sa le revoce, FMI a ajuns acum sa spuna ca revenirea in cazurile unor tari ca Romania este lenta din cauza "boom-urilor" anterioare crizei care nu erau sustenabile.

Apar cel putin trei intrebari: cum s-a raportat FMI la nesustenabillitatea cresterii economice obtinute in Romania inaintea declansarii crizei?; care a fost diagnoza stabilita de FMI si, in raport cu aceasta diagnoza, care au fost remediile prescrise de FMI?; si, foarte important, fata de aceste remedii, in ce ar consta revenirea pe crestere a economiei de care vorbeste FMI?

Pai, inainte de toate, sa ne amintim ca intr-adevar FMI a avut critici la adresa infloritoarei perioade de crestere economica 2004-2008.

Nimeni insa n-avea timp sa aplece urechea la criticile FMI in perioada aceea, cand totul parea frumos si imbelsugat. Dar sa nu credeti cumva ca FMI critica situatia de fond, ci doar politicile urmate de guvernul de atunci si pe care le considera prociclice, altfel spus, ca turnau gaz opeste foc intr-o economie deja supraincalzita.

Ceea ce era corect! Politicile guvernamentale de atunci mareau pensii si salarii pe baza unei cresteri economice nesanatoase si asta fortand deficite bugetare tocmai intr-o perioada cand, dimpotriva, trebuiau pusi bani deoparte pentru zilele negre ce vor fi venit din cauza tocmai a nesustenabilitatii acestei cresteri economice.

Dar FMI n-a evidentiat explicit de unde venea nesustenabilitatea, caci ar fi trebuit sa atace creditul fara noima prin care bancile straine din Romania, in goana de profit pe termen scurt, creeau consum aici pentru produse de import din Vest, consum ce nu avea acoperire in posibilitatile reale ale economiei si care va fi adus rapid caderi economice inevitabile.

Vai, cum sa atace insa FMI tocmai profiturile bancilor straine din Romania?! FMI, desi un critic al perioadei, a fost un critic nu al fondului situatiei (care genera cel putin 80% din nesustenabilitatea acesteia), ci al politicilor guvernamentale care complicau in proportia celorlalte 20% (dar totusi numai 20%) respectiva nesustenabilitate.

Ce remedii a prescris FMI Romaniei ajunse repede-repede in pragul falimentului si deci la mana sa. Pe baza aceleiasi abordari ca politicile statale (guvernamentale) sunt de vina, desi fondul nesustenabilitatii venea din sectorul privat, a pus statul sa se restructureze spre a se ajusta economia pe ansamblu.

Statul, adica, de fapt, contribuabilul, salariatul, pensionarul! Iata de ce FMI a impus taieri de salarii, pensii si programe sociale, precum si majorarea TVA!

Dincolo de faptul nedrept ca au afectat tocmai pe cei care avusesera responsabilitati secundare in nesustenabilitatea situatiei, si nu pe cei cu responsabilitatea principala (respectiv cei ce dadusera si cei ce luasera creditele de consum fara noima), toate acestea n-au atacat, in mod obiectiv, decat 20% din fondul nesustenabilitatii si, oricat au fost de nefericite, n-au inlaturat bazele nesustenabilitatii economiei.

Astfel, ca orice crestere se va obtine de aici inainte, aceasta va fi la fel de nesustenabila precum a fost si inainte de caderea economica.

FMI evita sa discute aceste aspecte, care reprezinta miezul lucrurilor sau problema problemelor. FMI se multumeste sa vorbeasca de o revenre lenta, dar ezita sa precizeze revenire la ce?

La cresterea economica nesustenabila, in numele careia ne va cere noi taieri de salarii si cresteri de impozite?

Caci la o crestere economica sustenabila nu se va putea reveni!

Deoarece o asemenea crestere n-a existat de fapt in perioada anterioara declansarii crizei, iar programul FMI n-a corectat economia astfel incat sa o faca posibila ca o noutate in peisajul romanesc.

O economie bazata in continuare pe consum fara productie nu poate pur si simplu obtine crestere economica sustenabila!