Noi schimbări ale Codului Fiscal. Impozitare diferită pentru PFA, taxe ridicate pentru venituri nejustificate, impozite la titluri de stat și accize la sucuri

Luni, 04 Septembrie 2023, ora 13:11
3062 citiri
Noi schimbări ale Codului Fiscal. Impozitare diferită pentru PFA, taxe ridicate pentru venituri nejustificate, impozite la titluri de stat și accize la sucuri
Guvernul plănuiește introducerea unui impozit de 10% pe veniturile din dobânzi la titlurile de stat și cele emise de autorități locale. FOTO Facebook/ Guvernul României

Ministerul Finanțelor a publicat o a II-a variantă a Ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale, care aduce mai multe modificări formei inițiale prezente în spațiul public în luna august.

La măsurile inițiale se adaugă unele decizii care nu au fost inițial incluse în draftul de ordonanță, conform analizei realizate de Profit.ro, care a preluat inițial documentul. Guvernul plănuiește introducerea unui impozit de 10% pe veniturile din dobânzi la titlurile de stat și cele emise de autorități locale, în timp ce, pentru veniturile a căror sursă nu poate fi identificată, nivelul impozitării va urca la 70%, de la 16% în prezent (și 50% într-o precedentă variantă a măsurilor pregătite). De asemenea, pentru lucrătorii din IT se păstrează scutirea de impozit pe venit pentru salarii de până la 10.000 de lei, dar se adaugă faptul că se propune scutirea de contribuția la Pilonul II de pensii. Pentru plata CASS din partea PFA-urilor, a apărut în draft și plafonul de 60.000 de euro, peste care urmează noi obligații de plată.

Care este noua formă a impozitării salariilor din IT

Schimbarea majoră față de propunerea inițială a ordonanței constă adăugarea articolul 138^4 care arată că programatorii vor fi scutiți de contribuția la pensiile Pilonul II, exclusiv în cazul angajaților din sectorul IT cu contract individual de muncă ale căror venituri din salarii nu depășesc 10.000 de lei pe lună.

În prezent, contribuția la pilonul II însumează procentul de 3,75%. Conform explicațiilor oferite de Profit.ro, ”guvernul încearcă, astfel, să unifice facilitatea acordată angajaților din IT (scutire de impozit pe venit) cu cele acordate în sectoarele construcții, agricultură și industrie alimentară, unde de asemenea operează pragul de 10.000 de lei, scutire de impozit pe venit și de contribuția la Pilonul II”.

Articolul nou-adăugat menționează și că angajații din IT pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat privat, opțiunea depunându-se în scris, la angajator, acesta reținând contribuția aferentă potrivit prevederilor legale, începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opțiunea.

Plata CASS pentru PFA, peste pragul de 60.000 de euro pe an

În prima variantă a draftului de OUG, contribuțiia la sănătate trebuia calculată la venitul integral obținut pentru activități independete. Noile prevederi presupun introducerea unui plafon de 60.000 de euro pe an pentru contribuția la sănătate a activităților independente, nivel peste care va fi datorată "diferența de contribuție".

Diferența de contribuție se va calcula utilizând actualul sistem de plafoane bazat pe salarii minime pe economie.

Modificarea a fost operată la articolul 170 după alineatul (4), unde s-au introdus două noi alineate, alin. (5) și (6) cu următorul cuprins: ”(5) Persoanele fizice care realizează venituri nete/brute anuale prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b), cumulate din una sau mai multe surse de venit, mai mari decât echivalentul în lei al sumei de 60.000 euro, inclusiv, datorează o diferență de contribuție de asigurări sociale de sănătate.

(6) Baza anuală de calcul al diferenței de contribuție de asigurări sociale de sănătate, datorată potrivit alin. (5), o reprezintă partea din venitul net realizat/brut anual care depășește echivalentul în lei al sumei de 60.000 euro anual.”

Mai mult, conform art.174^1, nou-adăugat în draftul de OUG, stabilirea, declararea și plata diferenței de contribuție de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b) – venituri din pensii, se calculează prin diferența de contribuție de asigurări sociale de sănătate se calculează prin aplicarea cotei de contribuție prevăzute la art. 156 asupra bazei anuale de calcul menționate la art. 170 alin. (6):

Baza anuală de calcul al diferenței de contribuție de asigurări sociale de sănătate o reprezintă partea din venitul net realizat/brut anual care depășește echivalentul în lei al sumei de 60.000 euro anual

Este important de menționat și faptul că la determinarea bazei anuale de calcul a diferenței de contribuție de asigurări sociale de sănătate nu se iau în considerare pierderile fiscale anuale prevăzute la art. 118: Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursă din activități independente, cedarea folosinței bunurilor și din activități agricole, silvicultură și piscicultură se reportează și se compensează cu venituri obținute din aceeași sursă de venit din următorii 7 ani fiscali consecutivi.

Taxarea veniturilor cărora nu li se poate dovedi proveniența, creșterea 16 – 50 – 70%

În cazul veniturilor cărora nu li se poate identifica sursa, în prezent cota de taxare se află în marja de 16%.

Prima propunere de OUG creștea impozitul la 50%, iar conform noii forme a articolului 117 din OUG, ”orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului și al accesoriilor.”

Impozitarea dobânzilor pentru titlurile de stat

La articolul 97, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1) cu următorul cuprins:

Conform articolului 97 al draftului inițial, se introduce în Ordonanță un alineat nou, (2^1) care indică faptul că pentru veniturile sub formă de dobânzi realizate din deținerea instrumentelor financiare care atestă datoria publică a statului se impune cu o cotă de 10% din suma acestora, impozitul fiind final.

Pentru veniturile sub formă de dobânzi, impozitul se calculează și se reține la momentul plății dobânzii, de către entitățile autorizate potrivit legii să vânzarea, colectarea subscrierilor și efectueze plățile aferente acestor instrumente de datorie publică.

Mai mult, varianta a II-a a ordonanței dictează faptul că impozitul pe câștigurile din transferul de titluri de valoare se înjumătățește, de la 1%/3% la 0,5%/1,5%.

Pentru contrast, varianta 1 a draftului de ordonanță indica o creștere a acestor impozite, de la 1%-3%, la 3%-5%.

Acciza pentru băuturi cu conținut ridicat de zahăr – măsuri noi

Deși Coaliția PSD-PNL a adus în mai multe rânduri în discuție această acciză, nu a făcut obiectul primului draft de ordonanță pentru modificarea Legii 227.

Prin OUG, la articolul 439 al Legii 227, alineatul (2), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:

Accizele nearmonizate, respectiv taxe speciale percepute care erau prin Legea 227 percepute asupra asupra produse din tutun încălzit care, prin încălzire, emit un aerosol ce poate fi inhalat și lichidelor cu conținut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic de tip "Țigaretă electronică" se extind și către următoarele produse:

băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml;băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml.

Acciza se va aplica de la 1 octombrie și ar fi 40 de lei/hectolitru (40 de bani pe litru) pentru 5-8 g de zahăr/100 ml și de 60 de lei/hectolitru (60 de bani pe litru) pentru peste 8 g zahăr/100 ml. Conform analizei jurnaliștilor Profit.ro, pe scurt, prețul unei sticle de 2 litri de băutură carbogazoasă ar crește cu peste 1 leu.

Măsuri care au fost deja prezentate și se regăsesc în actualul draft de proiect de

Păstrarea impozitului de 0,3% pe clădiri de peste 2,5 milioane lei (500.000 de euro) și tot de 0,3% pe mașini de peste 375.000 de lei (75.000 de euro)Introducerea ajustorului fiscal prin modificarea articolului 18. din Legea 227, referindu-se la mecanismul prin care ar trebui să crească nivelul impozitelor plătite de către companiiTaxarea microîntreprinderilor în varianta a II-a a ordonanței

Draftul nou de ordonanță schimbă cotele de impozitare propuse pe veniturile microîntreprinderilor, prin modificarea articolului 51 din Legea 227/2015 astfel:

Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:

a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. b) pct. 2;

b) 3%, pentru microîntreprinderile care:

realizează venituri peste 60.000 euro; saudesfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 - Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 - Activități de editare a altor produse software, 6201 - Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 - Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5610 - Restaurante, 5621 - Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 - Alte servicii de alimentație n.c.a., 5630 - Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 - Activități juridice, pentru activități ale notarilor și avocaților, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 - Activități de asistență medicală specializată, 8623 - Activități de asistență stomatologică, 8690 - Alte activități referitoare la sănătatea umană.

Una din schimbări față de primul draft de ordonanță se referă și la cazul în care, în cursul anului fiscal, oricare dintre asociații/acționarii unei microîntreprinderi deține, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare și la alte microîntreprinderi. În acest caz, aceștia trebuie să stabilească microîntreprinderile care ies de sub incidența impozitului pe venit.

Un alt amendament adus ordonanței se referă la modificarea articolului 53 din Legea 227, legat de plata anticipate pentru trimestrul IV al anului de calcul:

”Pentru trimestrul IV al anului fiscal 2023 și al anilor fiscali următori din perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2026, contribuabilul declară și plătește, în contul impozitului 12 pe veniturile microîntreprinderilor, o plată anticipată, luând în considerare elementele care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53, ale lunilor octombrie și noiembrie, iar în contul elementelor care constituie baza impozabilă aferentă lunii decembrie luând în considerare baza impozabilă aferentă lunii noiembrie. Plata anticipată pentru trimestrul IV se declară și se plătește până la data de 25 decembrie 2023/25 decembrie al anului de calcul, din perioada de aplicare a prezentului articol, urmând ca definitivarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru trimestrul IV să se efectueze până la termenul de depunere a declarației de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.”

Cotele reduse de TVA. De exemplu, 5% va rămâne pentru manuale, cărți, ziare, publicitate, precum și pentru livrarea de lemne de foc către populație și unele entități, cum sunt școlile și spitalele.Guvernul vizează și noi majorări ale accizelor la tutun și băuturi alcoolice.

...citeste mai departe despre "Noi schimbări ale Codului Fiscal. Impozitare diferită pentru PFA, taxe ridicate pentru venituri nejustificate, impozite la titluri de stat și accize la sucuri" pe Ziare.com

#Cod Fiscal masuri deficit, #cod fiscal impozite, #cass, #impozit pe profit, #microintreprinderi, #TVA majorare, #dividende actiuni stat , #Stiri Guvern

Curs valutar

1 EUR = 4.9732 RON

0.0024

1 USD = 4.7413 RON

0.0081
  1. Unde putem să ne investim banii dacă România intră în recesiune: ”Asta e întotdeauna cea mai sigură variantă”
  2. La români se scumpește, la americani se ieftinește. La ce preț derizoriu a ajuns benzina în SUA
  3. Putin, lovit în serie. Două fenomene se răspândesc în țară brusc: Vine mama tuturor relelor în Rusia
  4. Elitele Rusiei îi trag semnalul de alarmă lui Putin: Șocul se întinde în țară, președintele nu mai poate nimic
  5. O faimoasă stațiune din România va fi revitalizată cu fonduri europene. Cât costă proiectul și ce include
  6. Argentina nu mai are deficit bugetar pentru prima dată după 123 de ani. Terapia de șoc a președintelui Javier Milei inspiră un lider USR. "Sper să avem și noi așa guvern"
  7. Minciuna grosolană devenită virală, despre băncile americane care au pariat pe prăbușirea economică a României. E promovată de un "instructor de bărbăție"
  8. Decizie vitală pentru țara noastră, la Bruxelles. "România a fost în centrul discuțiilor. S-au luat decizii importante pentru viitorul economic al Uniunii Europene"
  9. România, țara marilor firme. Cum domină giganții privați piața autohtonă
  10. Măsurile de austeritate pe care le-ar putea lua viitorul guvern, din 2025. FMI-ul „bântuie" România: „Avem cel mai mare deficit bugetar din istorie"