Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Firmele bucurestene realizeaza 35% din importurile si 17% din exporturile Romaniei

Firmele bucurestene realizeaza 35% din importurile si 17% din exporturile Romaniei

Firmele din Bucuresti realizeaza 35% din importurile si 17% din exporturile Romaniei si detin 25% din suprafata de vanzare si din desfacerile cu amanuntul, a declarat, intr-un interviu acordat agentiei NewsIn, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, Sorin Dimitriu.

Cum se manifesta criza economica in randul agentilor economici din Bucuresti?

Sa incepem cu vestile proaste. 12% dintre firmele intrate in insolventa la nivel national in anul 2008 provin din Bucuresti, numarul insolventelor fiind cu 14% mai mare fata de 2007. Numai ca atunci cand ne referim la aceasta cifra, ar trebui sa avem in vedere si ponderea Bucurestiului in economia nationala si in numarul total al firmelor active la nivel national.

Astfel, la 30 septembrie 2009, din 1.039.950 firme romanesti inregistrate, 188.127 erau din Bucuresti, deci si numarul de insolvente e normal sa fie mai mare decat intr-un judet cu cateva mii de firme.

Apoi, sa nu uitam ca firmele bucurestene realizeaza 35% din importurile si 17% din exporturile Romaniei, ca Bucurestiul detine 25% din suprafata de vanzare si din desfacerile cu amanuntul, ca firmele de specialitate din Capitala contribuie cu 50% din valoarea pietei de software si servicii IT din Romania, ca Bucurestiul atrage 50% din investitiile in domeniul imobiliar si ca Bucurestiul este orasul unde isi au sediul central 90% din numarul total al bancilor din Romania.

La o activitate atat de intensa, este firesc sa avem si mai multe falimente.

Si-au pastrat acestia performantele fata de cei din celelalte regiuni ale tarii?

Din punctul nostru de vedere, da. Toate firmele din Romania au fost puse in fata efectelor crizei. Dar apar o serie de diferente intre regiuni. De pilda, in Bucuresti, avem un somaj de peste trei ori mai mic decat media pe tara.

Mai exact, rata somajului in Bucuresti era, la nivelul lunii septembrie 2009, de 2%, fata de 6,9% la nivel national. Crearea si pastrarea locurilor de munca este, fara indoiala, un succes al mediului de afaceri bucurestean.

Apoi, am mentionat mai sus ponderea firmelor bucurestene in exporturi, importuri, IT, comert cu amanuntul si nu vreau sa mai revin, dar acestea sunt exemple concrete ale modului in care bucurestenii si-au pastrat nivelul de performanta fata de oamenii de afaceri din alte regiuni.

Care sunt cele mai profitabile, cele mai prospere domenii de activitate in momentul de fata?


Numai in cursul lunii august a.c., numarul societatilor comerciale inmatriculate in Bucuresti a reprezentat 12,7% din totalul inmatricularilor din tara. Domeniile care acum promit cel mai mult sunt turismul, prelucrarea produselor agro-alimentare, infrastructura, energia verde.

Daca e nevoie de argumente, sa ne amintim ca peste o luna si ceva, la Copenhaga, 190 de state vor discuta cum sa reducem efectul de sera, ceea ce va conduce la comenzi pentru tehnologii noi, sisteme de productie a energiei verzi. Iar in ceea ce priveste sectorul agro-alimentar, sa nu ii uitam pe cei care prognozeaza ca urmatoarea criza va fi una alimentara.

Cine va fi eficient in productia de alimente, va castiga.

Cate firme din Bucuresti au fost nevoite sa-si inceteze activitatea din cauza efectelor crizei economice ?i care au fost cele mai afectate domenii de activitate?

In cazul Capitalei, nu se poate spune ca factorul principal care a condus la suspendarea activitatii a 17.197 companii (15,2% din totalul suspendarilor la nivel national) si la dizolvarea voluntara a inca 3.601 firme (24,5% din totalul inregistrat la nivel national) in primele noua luni ale acestui an a fost criza economico-financiara.

Potrivit statisticilor realizate de ANAF, circa trei sferturi din firmele care si-au inchis activitatea sau au fost dizolvate in primul semestru al acestui an nu au avut sau nu au declarat ca au activitate la momentul inchiderii. Inchiderea acestor companii nu a avut un impact major pe piata muncii, cifrele furnizate de Agentia Municipala pentru Ocuparea Fortei de Munca (AMOFM) fiind un argument in acest sens.

Astfel, rata somajului din Capitala era, la sfarsitul lunii septembrie a.c., de 2%, in urcare usoara fata de luna anterioara (1,88 la suta in august), iar numarul total al somerilor inregistrati era de 21.306 persoane.

Nu acelasi lucru se poate spune despre ceea ce se intampla la nivel national, unde rata somajului a urcat la 6,9% de la 6,6% in august, iar numarul de someri a ajuns la 625.140, nivel record al ultimilor 5 ani. Pe de alta parte, in primele opt luni ale acestui an, in Bucuresti s-au infiintat 13.565 firme, respectiv 16,4% din cele infiintate la nivelul intregii tari.

Cat a contat introducerea impozitului minim?

Cel putin in cazul Bucurestiului, nu a contat, insa, apreciez ca acest impozit, aplicat pentru o perioada limitata de timp, va contribui la insanatosirea mediului economic romanesc, mai ales ca sunt cifre care trebuie sa ne puna pe ganduri: economia subterana in 2008 a reprezentat peste 20% din PIB, iar evaziunea fiscala de la plata TVA a fost de peste 20 de miliarde lei.

Cum poate ajuta CCIB mediul de business local si ce astfel de proiecte are in vedere?


CCIB are o gama complexa de astfel de proiecte, dar nu ma voi opri decat asupra catorva dintre ele. In primul rand, pentru relansarea exporturilor, am lansat o strategie de reactivare a unor parteneri comerciali din afara UE, din Balcani, spatiul ex-sovietic, Orient si Africa de Nord. Apoi, in viitorul apropiat vom deschide reprezentante in Emiratele Arabe Unite (la Sharjah) si in Spania (la Barcelona). De asemenea, CCIB este implicata in derularea unor proiecte finantate din programe interne si internationale.

Implementarea acestor proiecte contribuie, printre altele, la schimbarea mentalitatii oamenilor de afaceri si a viitorilor oameni de afaceri (studenti), precum si la modificarea comportamentului de consum si a obiceiurilor comunitatii de afaceri.

Este important de subliniat ca, datorita acestor proiecte, oamenii de afaceri beneficiaza de cursuri de pregatire gratuite, pe care altfel le-ar fi platit cu cateva sute de euro pe modul.

Nu in ultimul rand, de o mare importanta sunt demersurile pentru facilitarea rezolvarii litigiilor comerciale prin promovarea si in Romania a unei institutii care in vest este din ce in ce mai apreciata, si anume cea a medierii comerciale. Daca tot ne plangem ca procesele sunt costisitoare si dureaza mult, de ce sa nu ne luam soarta in maini si sa punem pe picioare acest sistem al medierii?

Cum arata Topul firmelor din acest an? Fata de editia precedenta, sub presiunea crizei economice, au fost modificari majore?

Anul 2008 nu a fost la fel de greu pentru firmele romanesti ca si pentru cele americane sau vest-europene. Firme mari, precum AIG, Chrysler, Ford, General Motors si multe altele, nu au reusit sa supravietuiasca decat printr-o politica de sustinere masiva de catre stat.

Pachetul de sprijin american a fost de peste 800 de miliarde de dolari, iar firmele particulare romanesti au beneficiat de un sprijin de stat aproape insesizabil, comparativ cu PIB-ului Romaniei.

Oricum, nu datorita ajutorului de stat au supravietuit firmele pe care dorim sa le premiem joi, 29 octombrie. La noi, criza a izbit mai tarziu, iar cea mai buna dovada este faptul ca nici macar FMI-ul sau Banca Mondiala nu au putut anticipa in mai 2009 amploarea contractiei economiei romanesti, pe baza efectelor din decembrie 2008. Atunci, expertii internationali au anticipat o scadere a economiei de 4 la suta si politicienii ne mai asigurau ca vom avea o criza mai usor de trecut.

 

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 1514 ori