Gabriel Biris: Nimeni nu a dat faliment din cauza impozitului "forfetar"

"S-a spus ca este nevoie de un impozit minim pentru ca sunt foarte multi contribuabili si nu pot fi controlati. E un mesaj negativ pentru ca, practic, e o declaratie de neputinta din partea autoritatilor de a impune legea. Multi zic ca au dat firmele faliment din cauza ca s-a introdus impozitul minim. Gresit! Nimeni nu a dat faliment sau nimeni nu a hotarat sa-si inchida un business din cauza acestui impozit minim. Au fost foarte multe companii care nu aveau activitate si au fost inchise, au fost companii care s-au inchis pentru ca aduceau pierderi" a declarat avocatul Gabriel Biris, partener al firmei de avocatura si consultanta fiscala Biris Goran, intr-un interviu acordat Bloombiz.ro.

Este sau nu necesara scaderea TVA la alimente? Credeti ca este o masura buna pentru economie?

Reducerea TVA-ului la alimente ar putea fi o buna oportunitate pentru a se reduce evaziunea din comertul cu produse agricole pentru ca se stie ca impozitele sunt o tentatie. Pe de alta parte, este vorba si de un principiu al capacitatii de plata al contribuabilului si, nu degeaba, la produsele alimentare de baza in majoritatea tarilor din UE, cotele de TVA sunt reduse. Cand spun reduse vorbim de cote de 5%, 7% sau chiar si 0.

In Romania, tinand cont si de nivelul urias al evaziunii fiscale in domeniu, masura nu ar avea un impact negativ pe venituri dar nu stiu cat de mult va putea beneficia consumatorul pe termen scurt .Asa cum am vazut in trecut, cand s-a redus TVA-ul pentru o anumita categorie de produse, diferenta s-a dus in buzunarul comerciantilor.

Consultantii de la Nexia au declarat ca pentru a aduce mai multi bani la buget, guvernul ar trebui sa taxeze suplimentar produsele de lux, cum ar fi imobilele si automobilele foarte scumpe.

Trebuie sa definesti in primul rand ce insemana luxul. Eu nu cred in astfel de masuri. Sa nu uitam ca in acest moment, cladirile sunt impozitate in functie de marime si suprafata. Intr-un fel, statul supraimpoziteaza in momentul de fata luxul, impoziteaza cea de-a doua locuinta, sunt astfel de impozite.

La masini, impozitul pe mijloacele de transport se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica. Ori, masinile de lux au motoare mari si se ajunge sa se plateasca sume semnificative, in jur de 1000 de euro. Nu din astea se fac banii la bugetul de stat. Sume suplimentare pot fi atrase din alte zone.

Scutirea impozitului pe profitul reinvestit  este sau nu este o masura tardiva?

Scutirea de impozit pe profitul reinvestit poate sa ajute firmele care investesc. Cu cat mai repede, cu atat mai bine. Este foarte important cum se face o astfel de scutire pe profitul reinvestit pentru ca, daca se face cum a mai fost, se pot introduce distorsiuni concurentiale.

Nu e normal ca o firma sa poata sa-si deduca de doua ori o investitie. Daca vorbim de un profit de 100 care este investit in niste echipamente, prin scutirea de impozit ai o deducere de 100, dupa care

echipamentele le mai amortizezi.

--------------------

CONSTANTIN RUDNITCHI iti recomanda 3idei.ro

--------------------

Nu cred ca asa trebuie facut. Cred ca sunt solutii foarte eficiente de a stimula investitilie, de a pastra un control asupra veniturilor bugetare si de a nu induce un anumit comportament numai ca sa nu se plateasca impozite.

Exista riscul ca, din dorinta de a nu se plati impozitul, sa se investeasca resurse care sa nu dea rezultatele dorite. Cred ca o fiscalitate echilibrata, o reducere a fiscalizarii muncii ar  putea fi mai eficienta decat o scutire pe profitul reinvestit.

Ce facem cu impozitul minim? Trebuie restrans sau eliminat?

Nu cred ca este o masura care ajuta foarte mult.

Mai mult, da un mesaj negativ. S-a spus ca este nevoie de un impozit minim pentru ca sunt foarte multi contribuabili si nu pot fi controlati. Din acest motiv, trebuie sa plateasca fiecare cate ceva.

E un mesaj negativ pentru ca, practic, e o declaratie de neputinta din partea autoritatilor de a impune legea. Ar fi foarte important sa vedem care au fost rezultatele acestui impozit, un rezultat din punct de veniturilor, al numarului de firme.

S-a redus numarul de firme. Multi zic ca au dat firmele faliment din cauza ca s-a introdus impozitul minim. Gresit! Nimeni nu a dat faliment sau nimeni nu a hotarat sa-si inchida un business din cauza acestui impozit. Au fost foarte multe companii care nu aveau activitate si au fost inchise, au fost companii care s-au inchis pentru ca aduceau pierderi dar in nici un caz un impozit de 500 sau 10.000 nu putea sau duca la un astfel de rezultat.

A aratat ca sunt mult prea multe companii care nu-si justifica existenta. In momentul in care se infiinteaza o companie, automat se induce un cost administrativ pentru ca un contribuabil trebuie controlat, trebuie sa-si depuna declaratiile. Toate astea inseamna costuri de administrare.

Iti faci firma daca ai nevoie de firma. Nu cred ca impozitul minim este principala problema a Romaniei. Nu cred ca are viitor! A inceput deja sa se vorbeasca de introducerea unui impozit forfetar pentru anumite sectoare. Pentru anumite zone este justificat un impozit minim, in special zonele mai sensibile cu evaziune mare.

Dar nu rezolva problema TVA-ului pentru ca nedeclararea veniturilor este mult mai nociva in ceea ce priveste veniturile bugetare, pe partea TVA-ului. Acolo vorbim de 19% dintr-un tot. In partea celalata vorbim de impozit pe profit de 16%  pe o diferenta.

Cat la suta din PIB ar trebui sa cheltuiasca o economie ca cea romaneasca pentru a intretine statul?

Cand vorbim de cheltuielile administratiei, important e sa vorbim mai degraba de eficienta lor. Romania are o mare problema cu cheltuielile bugetare: sunt mult prea mari si sunt prea mari pemtru ca s-a creat un fel de caracatita birocratica care se autointretine.

Fiecare nou guvern isi aduce oameni pe care ii adauga la cei care exista, pentru ca sunt legi care nu-ti permit sa dai afara chiar pe oricine. Atunci numarul a crescut foarte mult. Din punct de vedere al organizarii tarii,  ce nevoie are Romania de 40 de unitati administrative?

Ar fi mult mai eficient sa se regandeasca sistemul administrativ teritorial, un numar mai mic de unitati poate grefate pe regiunile de dezvoltare, pentru ca nu ai nevoie de atata birocratie: parlamentul este mult prea numeros, administratia mult prea numeroasa.

Dinu Patriciu a afirmat de mai multe ori in mai multe aparitii televizate ca e nevoie de o cota unica de 10% si un TVA de 15 % pentru a putea lua fata economiilor din regiune si pentru a putea iesi din criza.

Dinu Patriciu spune multe lucruri bune si probabil ca dansul are anumite informatii care i-au permis sa spuna anumite lucruri. Orice reducere de impozit trebuie analizata in asa fel incat sa nu duca la destabilizarea veniturilor bugetare.

Am spus-o si in 2004, cand s-a introdus impozitul de 16%. Observati ca nu folosesc cuvantul de cota unica. Noi nu avem cota unica, n-am avut niciodata. Cota unica inseamna o singura cota de impozit aplicata asupra tuturor veniturilor deasupra unor deduceri de baza, tuturor contribuabililor.

In Romania avem 16% pe venit dar avem si 1% si impozit pe profit si dubla impozitare a profitului. Venitul din dividend al unui investitor este impozitat cu 29%, nu cu 16%, avem si exceptii de la impozitare. Nu avem cota unica, nu am avut niciodata, asa cum nu avem nici cote progresive. Cotele progresive se aplicau doar asupra veniturilor din munca si nu din capital.

Ca sa poti sa sustii o reducere masiva de impozit trebuie sa asiguri conditiile pentru largirea bazei de impozitare. Probabil ca o cota de impozit de 10% poate sa fie sustenabila daca se elimina toate smecheriile, daca se elimina posibilitatile de a nu plati deloc impozit. Din pacate, avem oameni cu putere de decizie carora nu prea le place sa plateasca impozit. Uitati-va ce s-a intamplat pe piata imobiliara la persoane fizice. S-au introdus impozite si exceptii care te invatau cum sa nu platesti acest impozit. Dupa care, si-au dat seama ca au facut-o mult prea lata si au eliminat acel impozit.

Acum vedem discutii cu privire la aplicabilitatea taxei pe valoare adaugata pentru tranzactiile cu terenuri construibile si imobile facute in ultimii 5 ani de zile. Nu cred ca astfel de practici sunt sanatoase. Teoria spune ca daca reduci impozitele, nu neaparat vei obtine mai putine venituri.

In mod sigur ce spune domnul Patriciu cu reduceri abrupte pentru a castiga un moment, poate fi o masura de succes.

Ce alte masuri fiscale ar trebui sa ia guvernul in momentul de fata pentru a reporni  economia ?

Am pomenit la inceputul  interviului de impozitarea muncii.  In momentul de fata noi avem un impozit foarte competitiv pe venit,  inclusiv pe salariu : 16%. Cand ne uitam insa la contributiile sociale, lucrurile nu mai sunt atat de roz.  Avem 47% contributii,  platite de angajat si angajator.  Este mult, si nu atat prin prisma procentului, cat si a bazei pentru ca nu exista nici un fel de plafon.

De ce spun ca este nevoie de o plafonare a contributiilor sociale ? Nu trebuie sa uitam ca astfel de contributii, asigurarile de sanatate, de pensii, de somaj, nu sunt impozite, sunt niste plati pentru niste prestatii sociale. Ori, daca nu exista o corelatie intre plata facuta de asigurat si contraprestatia asiguratorului in mod sigur asiguratul va cauta si va gasi modalitati de a nu plati o sarcina fiscala exagerata.
 
Este foarte simplu sa ne uitam la statistici sa vedem cati oameni din Romania declara salariile mari. O sa vedem peste 30.000 salarii peste 1600 euro sunt doar in sectorul 1 in Bucuresti, ori la nivelul tarii asta e numarul.  Unde sunt restul ?

Sunt in drepturi de proprietate intelectuala,  sunt in persoane fizice autorizate si in microintreprinderi.  Cred ca plafonarea bazei de calcul a contributiilor sociale la un nivel rezonabil si coroborata cu masuri antiabuz, adica largirea bazei de impozitare ar fi o masura foarte utila atat pentru imbunatatirea mediului de afaceri cat si pentru cresterea veniturilor bugetare.

Am propus 4 salarii medii, am facut si calcule. Bazat pe cifrele respective mie mi-a iesit jumatate de milliard pe plus.

 
Vorbim de atragerea de investitii in Romania. In momentul de fata, Romania nu are o legislatie care sa favorizeze amplasarea holdingurilor regionale sau chiar multinationale.  Astfel, Romania pierde investitii si capital romanesc care migreaza spre tari ca Austria, Luxemburg, Cipru, Olanda care ii ofera un cadru fiscal mult mai competitiv decat Romania.  Cum putem noi sa concuram cu astfel de state daca nu venim cu masuri cel putin similare daca nu chiar mai bune ? Deci asta ar fi ideea : imbunatatirea legislatiei fiscale astfel incat sa atraga holdingurile in Romania.

O alta masura care cred ca ar ajuta o piata care in momentul de fata este cvasiblocata: piata imobiliara. Ma refer la impozitul pe cladiri. Impozitul pe cladiri este calculat in momentul de fata in functie de cine e proprietar. Daca e persoana fizica este un impozit, daca e persoana juridica este alt impozit. Vorbesc exclusiv de proprietati cu destinatie comerciala, nu vorbesc de locuinte.

Pe aceeasi cladire, daca proprietar e persoana juridica se poate ajunge la un impozit de 100 de ori mai mare decat daca este persoana fizica. Este o discrepanta absolut incredibila intre cele doua moduri de calcul. Spre exemplu, pe o cladire pe care o persoana fizica plateste maximum 50 de eurocenti/mp/an, persoana juridica poate ajunge chiar si la 50 euro.

Sa ne gandim la companiile care au dezvoltat complexe rezidentiale. Ce fac ? Nu le-au putut vinde, le pot inchiria ? Probabil in pierdere,  pentru ca impozitul p

e cladire pe care ei il vor plati va fi de cateva zeci de ori mai mare decat impozitul pe care il va plati persoana fizica care a cumparat un apartament in acelasi complex rezidential.  Datorita acestui impozit, in Romania nu avem o piata organizata de inchiriere. Piata inchirierelor de apartamente este dominata de persoane fizice. De ce nu companii  sau investitori profesionisti ? Din cauza impozitului.

Haideti sa mai vorbim despre o alta masura : masurile simplificate la TVA.  De exemplu, daca firma A vinde la firma B si firma B are dreptul sa deduca TVA, atunci firma A nu mai pune TVA. E precum circuitul apei in natura. Masurile simplificate au functionat foarte bine in sectorul imobiliar.

Ele au fost scoase in 2008, n-am inteles de ce, au functionat si functioneaza in continuare in domeniile care sunt foarte sensibile din punctul de vedere al evaziunii, spre exemplu, comertul cu fier vechi. Masurile simplificate au fost introduse in primul rand pentru a reduce riscul rambursarilor ilegale.

In primul rand s-a discutat foarte mult de evaziunea in domeniul cerealelor dar de fapt este in multe alte domenii.  O buna parte din forta de control a ANAF-ului este folosita in momentul de fata pentru controalele in vederea rambursarilor de TVA.  Daca toata aceasta forta n-ar mai avea de facut controale pentru rambursari de TVA, ar putea fi facute controale de fond, pentru a vedea unde s-a facut abuz de preturi de transfer, unde s-au inregistrat cheltuieli fara sa existe o contraprestatie.  Ar putea sa faca  controale si sa impuna o anumita disciplina fiscala care pana la urma sa duca la o reducere a evaziunii fiscale la nivel national.

Cine ar avea de piedut ? In primul rand cei care nu pot sa mai faca fraude, in al doilea rand s-ar pierde niste bani la buget dar trebuie sa vedem care e costul si care e beneficiul.

In permanenta la Ministerul de Finante, o anumita suma este tinuta de stat fara dobanda.  Cat poate sa fie ? 2-3 miliarde ?  Inmultim cu costul finantarii si vedem ca ne da o suma mult mai mica decat frauda.

Sa nu mai vorbim de celelalte costuri, sa nu mai vorbim de faptul ca, daca banii acestia nu ar mai fi blocati, ar putea sa produca valoare adaugata. Aceasta este o masura clar anticriza care ar putea sa ajute economia de maine.  Stiu ca trebuie o derogare de la Comisie pentru o astfel de masura dar n-a cerut-o nimeni.

Evaziunea este un cancer care mananca foarte pervers din capacitatea unei societati de a progresa.

 

Interviu realizat de Oana Dumitroiu

Vezi curs valutar BNR la zi pentru euro, dolar si alte valute