Ilie Serbanescu: Investitiile publice de fapt scad, nu cresc!

Confuziile create de cerinta Comisiei de la Bruxelles de a se raporta cheltuielile bugetare nu in sistemul "cash" (folosit pana acum de Romania), ci in sistemul ESA 95 de contabilitate europeana au scos la iveala nu numai manevrele guvernamentale pentru incadrarea in deficitele bugetare preconizate in acordurile cu FMI, dar si balivernele (caci altfel nu ar putea fi calificate) ale tandemului FMI-Guvern cu privire la prioritatea acordata investitiilor, ca dimensiune si pondere, in cadrul alocatiilor bugetare.

Deosebirea dintre raportarea "cash" si raportarea potrivit ESA 95 poate fi imensa. Cu cat este mai mica, cu atat economia se afla intr-o stare mai functionala si de normalitate.

In Romania este imensa - la nivelul catorva procente in echivalent PIB - pentru ca economia este departe de normalitate. In sistemul "cash", cheltuielile se contabilizeaza cand banul iese din trezorerie. In sistemul ESA 95 (European Standard Accounts), cheltuielile se inregistreaza cand lucrarea executata pe baza alocatiilor bugetare se receptioneaza si se emite factura.

Fiecare sistem are avantajele si dezavantajele sale. Sistemul ESA 95 se bazeaza pe faptul de normalitate ca eliberarea banilor este asociata receptionarii lucrarii si emiterii facturii. Intre emiterea facturii si incasarea acesteia nu trec luni sau poate ani! Sistemul "cash" merge pe ideea "abia ce e in mana nu-i minciuna"! Dar, pana atunci, poate fi minciuna! Sunt facute alocatii bugetare pentru o lucrare. In parte, aceasta e finantata temporar de pilda extrabugetar prin neplata unor furnizori.

Factura emisa catre buget nu este onorata. Si cheltuiala, salvata temporar, ajuta bugetul sa inregistreze un deficit mai mic, inscris in parametrii globali conveniti cu FMI. Mai ales ca lucrarea este contabilizata in cresterea PIB-ului! Cheltuiala este de fapt impinsa in urmatorul exercitiu bugetar.

Tot procedand astfel se realizeaza eventual tintele de deficit de la un an la altul, dar se strang arierate, adica datorii ale bugetului catre beneficiarii de lucrari finantate din alocatii bugetare. Si, dupa un timp, in mod inevitabil, morisca o ia inapoi! Se aloca resurse pentru investitii, dar, mergand intr-o buna parte de fapt catre plati pentru lucrari vechi, care si-au evidentiat contributia in PIB in anii anteriori, nu prea mai raman bani pentru lucrari noi, care sa-si marcheze contributia la PIB in perioada curenta!

< b >Finantarile efective pentru investitii au fost cu 60% mai mici< / b >

Asa s-a ajuns ca, dupa eforturile de reducere severa a deficitului bugetar in 2009 si 2010, alocatiile s-a spus consistente., chiar fara precedent, pentru investitii din prima jumatate a anului 2011 sa traga de fapt in jos, si nicidecum sa impinga in sus, PIB-ul! Pur si simplu pentru ca, folosite masiv spre a stinge arierate, adica pentru a plati efectiv lucrari anterioare, sumele efectiv destinate finantarii lucrarilor curente sa fie de fapt cu 60% mai mici decat cele din scripte!

Altfel spus, finantarile efective pentru investitii au fost cu 60% mai mici decat alocatiile prevazute si suportate de buget. Nici nu-i de mirare ca atat de mult cantata contributie a majorarii investitiilor publice la revenirea cresterii eco,nomice a fost de fapt negativa.

Pe un plan mai larg si fara cine stie ce aprofundari analitice se evidentiaza ceea ce era de anticipat lesne de la intrarea pe rol a acordului cu FMI, care includea reduceri progresive ale deficitului bugetar.

Ca, in masura unor limite economice, politice si sociale ale diminuarii salariilor, blocarii pensiilor, amputarii programelor sociale si majorarii impozitelor si, mai ales, in masura neatingerii de capitolul achizitii de bunuri si servicii (spre a se mentine canalele de scurgere a banului public in scopuri politice si clientelare), tintele mereu mai coborate de deficit bugetar nu vor putea, in mod obiectiv, sa fie atinse decat prin reducerea efectiva, indiferent de forma, a finantarilor pentru investitii publice.

Cu consecinta aferenta: compromiterea rolului investitiilor publice de potential factor de revigorare a economiei.