Cum a ajuns statul dator vândut furnizorilor de energie. Pasența eșuată a Guvernului cu supraimpozitarea producătorilor

Guvernul a recunoscut, într-un document oficial citat în presă că există întârzieri foarte mari în efectuarea plăților compensatorii destinate furnizorilor de electricitate și gaze naturale.

Motivele oferite de Guvern par să fie legate de acoperirea discrepanțelor dintre prețurile de achiziție de pe piețele angro și tarifele limitate impuse consumatorilor casnici, pe lângă faptul că Fondul de Tranziție energetică nu a colectat prin suprataxe la fel de multe venituri pe cât s-ar fi așteptat guvernanții. Însă contextul mai larg include și faptul că datoriile statului față de furnizori se derulează pe perioade lungi, nu sunt supuse niciunui proces de suprataxare, iar prețurile de tranzacționare a energiei au scăzut. Restanțele statului se ridică astfel la aproape 4 miliarde de lei, iar Guvernul se pregătește pentru noi linii de creditare.

Un document guvernamental citat de Profit.ro, arată că „pentru luna martie 2024, necesarul pentru plata furnizorilor de energie electrică și gaze naturale este de 500 milioane lei, în acest moment înregistrându-se mari întârzieri la decontare″, scrie în document, întocmit de Ministerul Muncii, care achită compensațiile aferente consumului populației, prin intermediul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). Cele pentru consumul persoanelor juridice sunt plătite de către Ministerul Energiei.

„Menționăm faptul că, în ultimele șase luni, inclusiv luna ianuarie 2024, sumele din Fondul de Tranziție Energetică cu care a fost suplimentat lunar bugetul alocat Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nu au depășit valoarea de 200 milioane lei. Lipsa sumelor necesare în Fondul de Tranziție Energetică și procedurile administrative pentru realizarea deschiderilor de credite bugetare conduc inevitabil la depășiri ale termenelor de plată, generând nemulțumiri din partea furnizorilor″, se arată în document, potrivit sursei citate.

Pe scurt, jurnaliștii arată că motivul principal pentru care statul a început să încaseze din ce în ce mai puțin din energie, după supraimpozitarea producătorilor și traderilor, prin intermediul așa-numitei contribuții la Fondul de Tranziție Energetică, iar în paralel prețurile de pe piețele libere angro de energie au scăzut, în timp ce datoriile din compensări s-au tot rostogolit fără să fie suprataxate, cum ar fi cazul oricărui alt împrumut.

La ce folosește și cum a fost gândit Fondul de Tranziție Energetică

Contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică reprezintă un impozit aplicat pe veniturile suplimentare ale producătorilor de energie electrică, instaurat ca răspuns la creşterile de preţuri energetice din crizele naţionale și europene. Inițiat în noiembrie 2021, acesta a suferit modificări, inclusiv introducerea unui impozit de 80% pe veniturile suplimentare pentru prețurile peste 450 lei/MWh prin OUG nr. 27/2022.. De la 1 septembrie 2022, prin OUG 119/2022, impozitul a fost înlocuit cu o contribuție de 100% din diferența peste plafonul de 450 lei/MWh, extinzându-se și la actorii de pe piața de trading și agregatori, cu o limită de profit de 2% din trading. Legea 357/2022 din 16 decembrie 2022, care aprobă și modifică OUG 27/2022 și OUG 119/2022, a introdus ajustări ale formulei de calcul, a extins categoriile de contribuabili la partenerii nerezidenți din hedging și a detaliat calculul contribuției pentru entități cu roluri multiple în piață.

De la momentul introducerii sale, contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică a fost succesiv modificată, însă prevederile legislative care reglementează modului de colectare a conținut multiple neclarități și a creat provocări atât pentru contribuabili, cât şi pentru autorităţile fiscale. Ca urmare, controalele tematice, verificările documentare şi inspecţiile fiscale derulate în 2023 pentru stabilirea şi modalitatea de calcul a contribuţiei nu au adus un plus de claritate, ci au presupus de multe ori o abordare extrem de formală în interpretarea şi aplicarea textului legii, fără o înţelegere aprofundată a complexităţii activităţii jucătorilor din domeniu şi a cadrului extrem de reglementat cu privire la modul de desfăşurare a unor operaţiuni specifice acestor jucători, au explicat analiști economici din partea companiei de audit PwC într-o analiză de anul trecut a felului în care a fost navigată de către stat criza energetică prin introducerea acestui acord contributiv din partea traderilor și producătorilor de energie.

Potrivit analiștilor, deşi Legea 357/2022 a intrat în vigoare la data de 16 decembrie 2022, în practică, în cadrul controalelor tematice nu a existat o abordare consistentă din perspectiva aplicabilităţii în timp a dispoziţiilor legii, în unele cazuri acestea fiind aplicate pentru viitor, începând cu 16 decembrie 2022, iar în alte cazuri autorităţile fiscale apreciind că formula actualizată în decembrie 2022 a Contribuţiei datorate de producători să fie calculată şi aplicată începând cu 1 septembrie 2022, deşi acest lucru implică în mod evident o aplicare retroactivă a legii.

Furnizorii au apelat de-a lungul anului trecut la credite de ordinul miliardelor de lei, la care plătesc dobânzi care nu sunt transferate în factura clienților – totul trebuie să “intre” în marja reglementată de furnizare de 73 de lei/MWh, care ar trebui să acopere toate costurile furnizorului, explica un material Economedia în decembrie 2023. ANRE a verificat şi transmis spre decontare de la bugetul statului, pentru furnizorii de energie, o sumă de circa 22,45 miliarde lei, care în februarie au devenit 25 de miliarde de lei.

Astfel, pentru auditori, dar și pentru actorii din energie, intrările și ieșirile din Fondul de Tranziție Energetică sunt global ținute la un nivel de înțelegere minimal de către Guvern.

Deși introdus ca o formă de plafonare și colectare suplimentară, marii producători români de energie au reușit să își micșoreze cheltuielile în pofida Fondului de Tranziție Energetică

Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare din Cernavodă, proiectează un profit net de 1,272 miliarde lei pentru anul 2024, marcând o scădere de 47,8% față de profitul estimat pentru 2023 de 2,437 miliarde lei, aceasta în contextul unei scăderi anticipate a veniturilor din exploatare de la 7,58 miliarde lei la 4,43 miliarde lei. Principalele motive ale acestei scăderi sunt obligația companiei de a vinde o cotă dublă din producție la un preț fixat de 450 de lei/MWh prin mecanismul de achiziție centralizată (MACEE) și o diminuare a prețurilor pe piața liberă angro, potrivit Profit.ro.

De asemenea, Romgaz, principalul producător și operator de depozitare a gazelor naturale din România și producător de electricitate, a raportat un profit net de 2,81 miliarde lei în anul precedent, reprezentând o creștere de 10,42% față de profitul de 2,55 miliarde lei din 2022. Aceasta evoluție pozitivă a fost influențată de stabilirea prețului de vânzare a gazelor pentru consumul casnic și al centralelor termice la 150 de lei/MWh, ceea ce a redus costurile mai mult decât veniturile.

Pentru aceste volume de gaze, producătorii români sunt scutiți de impozitul pe veniturile suplimentare, calculându-se redevența la un preț de referință de 150 de lei/MWh, nu la prețul mediu lunar al tranzacțiilor de pe hub-ul central european de la Baumgarten, Austria.

În consecință, veniturile totale au înregistrat o scădere de 31,45%, ajungând la 9,362 miliarde lei, atribuită faptului că peste 86% din livrările efectuate de Romgaz au fost la prețul reglementat de 150 de lei/MWh. Producția de gaze naturale a scăzut ușor, cu aproximativ 3%, la 4,788 miliarde metri cubi, în timp ce cheltuielile totale au fost reduse cu 54,77% comparativ cu anul 2022, în mare parte datorită reducerii impozitului pe veniturile suplimentare aferente gazelor naturale și a cheltuielilor cu redevența.

Mulându-se astfel de piață și pe legislație simultan, operatorii estimează că, datorită diminuării prețurilor de vânzare, nu vor fi obligați să achite suprataxa specifică destinată producătorilor de energie - adică contribuția la Fondul de Tranziție Energetică - în acest an, deoarece aceasta se aplică numai pentru veniturile generate din tranzacții cu prețuri peste pragul de 450 de lei/MWh.

Ce se întâmplă dacă statul nu strânge destui bani în Fondul de Tranziție Energetică

Potrivit unor informații recente din partea Ministerului Energiei, Guvernul vrea reducerea semnificativă, cu peste 22%, de la 900 la 700 de lei/MWh, a pragului de preţ mediu ponderat angro de achiziţie de energie la care statul le plăteşte compensaţii furnizorilor de la buget.

Mecanismul obligatoru de achiziţie, prin care cei mai importanţi producători vând prin intermediul OPCOM la preţ reglementat de 450 de lei/MWh către furnizorii cu clienţi finali în portofoliu, distribuitori şi Transelectrica, ar urma să devină opţional de la 1 iulie 2024 şi să fie eliminat cu totul la finalul anului. Totodată, se vrea scăderea preţului reglementat, de la 450 la 400 sau chiar 350 de lei/MWh, arată Prima News.

Totodată, Guvernul dorește scăderea pragului de impunere a supraimpozitării veniturilor suplimentare tot cu peste 22%, de la 450 la 350 de lei/MWh, iar cota de impunere pentru veniturile suplimentare ar urma să scadă de la 100% la 80%, într-o încercare de a acumula capital în Fondul de Tranziție Energetică. Problema cea mai mare este că supraimpozitarea din energie face obiectul mai multor procese în justiţie, unele dintre ele ajunse chiar pe masa Curţii Constituţionale, potrivit sursei citate.

La gaze naturale, producătorii români vor fi obligaţi să vândă angro, pentru acoperirea consumului populaţiei şi CET-urilor, nu la preţul reglementat unic de acum, de 150 de lei/MWh, ci la cel mai mic preţ dintre cotaţia menţionată şi preţul mediu al pieţei libere rezultat din tranzacţiile cu livrare în luna de consum. În acelaşi timp, Guvernul preconizează eliminarea principalului stimulent pentru producători în ceea ce priveşte vânzările angro la preţ reglementat. În prezent, producătorii de gaze nu sunt supraimpozitaţi pe vânzările reglementate de cantităţi destinate casnicilor şi CET-urilor. De la 1 aprilie 2024, însă, se vrea aplicarea impozitului pe veniturile suplimentare şi pentru cantităţile vândute la cotaţie reglementată.

Dacă Guvernul nu va reuși să strângă destui bani în Fondul de Tranziție Energetică pentru compensațiile cuvenite furnizorilor, ministerele Energiei și Muncii pot aloca fonduri din bugetele proprii, în temeiul legii, prin redirecționare de credite bugetare și de angajament de la alte programe.

„Din bugetul în valoare de 1.921.494.000 lei, până la această dată au fost deschise credite bugetare pe seama ANPIS la alin. 57.02.06 „Sume acordate pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale” și acordate sume furnizorilor de energie electrică și gaze naturale în valoare totală de 1.421.494.000 lei, suma de 500.000.000 lei reprezentând credite de angajament/credite bugetare rămase neutilizate. Pentru luna martie 2024, necesarul pentru plata furnizorilor de energie electrică și gaze naturale este de 500.000.000 lei, în acest moment înregistrându-se mari întârzieri la decontare″, mai scrie în documentul citat la începutul materialului de Profit.ro.

Practic, statul a creat un creuzet care să colecteze orice venituri suplimentare ar fi derivat în buzunarele traderilor și ai producătorilor de energie în contextul crizei generale de pe piață, însă aceștia au reușit să-și niveleze cheltuielile și veniturile astfel încât să evite suprataxarea impusă. Pe de altă parte, suprataxa percepută de stat furnizorilor constituia și sursa principală de venituri a statului pentru a face plățile compensatorii către furnizorii de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea discrepanțelor dintre costurile de achiziție ale acestora de pe piețe și prețurile plafonate prin lege, care sunt facturate consumatorilor finali. Datoriile statului vor continua să escaladeze astfel, chit că fără sancțiuni financiare suplimentare, dar atrăgând pe agenda guvernanților noi linii de creditare.

În prezent, pasența a dus ca la situația în care Guvernul României se confruntă cu obligații financiare restante de aproximativ 4 miliarde de lei către furnizori, problemă administrată de Ministerul Energiei și de Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), sub egida Ministerului Muncii.

Sebastian Burduja, Ministrul Energiei, a menționat la finalul lui ianuarie că datoria instituției sale către furnizori este de aproximativ 2 miliarde de lei, conform procedurilor actuale, care stipulează că începând cu 1 ianuarie 2023, furnizorii trebuie să primească 40% din valoarea compensațiilor solicitate înainte de validarea acestora de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), iar restul să fie achitat post-validare.

...citeste mai departe despre "Cum a ajuns statul dator vândut furnizorilor de energie. Pasența eșuată a Guvernului cu supraimpozitarea producătorilor" pe Ziare.com

România va colabora cu Coreea de Sud în sectorul energiei nucleare. Ce prevede documentul semnat în timpul vizitei lui Klaus Iohannis

România şi Coreea de Sud au semnat un Memorandum de Înţelegere privind cooperarea bilaterală în domeniul energiei nucleare, care vizează inclusiv îmbunătăţirea echipamentelor nucleare,...