România pe ultimul loc în UE la colectarea TVA. „Nu se evaporă, pur și simplu nu este plătit și rămâne în buzunarele cuiva” VIDEO

Miercuri, 24 Ianuarie 2024, ora 03:25
0 citiri
România pe ultimul loc în UE la colectarea TVA. „Nu se evaporă, pur și simplu nu este plătit și rămâne în buzunarele cuiva” VIDEO
Gap-ul de colectare a TVA în România este de 36,7%. FOTO / Pexels

România reprezintă un caz unic în Europa, fiind singurul stat care, în intervalul 2019 - 2021, a experimentat o creștere a decalajului dintre suma care ar trebui încasată de stat din colectarea TVA și ce este colectat în termeni reali, contrar tendințelor observate în restul țărilor europene.

După atingerea unui nivel minim în 2018 de 32,7%, GAP-ul românesc a înregistrat o creștere de 4%. Această evoluție a avut loc într-un context în care au fost implementate sisteme precum AMEF, RO e-Factura, RO e-Transport și SAFT. În cadrul unui interviu din seria de emisiuni Business Focus realizate de Ziare.com, economistul Radu Nechita, conferențiar doctor la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj explică structura și definiția gap-ului de TVA, posibilele surse ale statisticilor îngrijorătoare care privesc România și care sunt problemele de bază care nasc astfel de decalaje în economia românească.

Pentru a explica gapul de TVA, profesorul universitar a pornit de la un raport al Uniunii Europene pe tema Gapului de TVA, sub forma unei analize comparative pe toate statele din UE.

„VAT Revenue se referă la venitul care este efectiv colectat și pe care îl comparăm cu un venit din TVA calculat la modul ideal”. Ideal nu înseamnă că așa ar trebui să fie, ci se referă la scenariul în care nu există niciun fel de scutiri și toate ratele de taxare sunt aplicate la fel, sunt înregistrate absolut toate tranzacțiile, nu este evaziune fiscală, nu sunt efectuate fraude și așa mai departe, explică economistul.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

În acest scenariu, VAT Compliance Gap se referă la acea conformare voluntară la plata taxelor și impozitelor și gradul în care se respectă. Dacă toate condițiile de conformare ar fi uniforme, decalajul de plată a TVA (VAT Compliance Gap) nu ar exista și tot inputul ar face parte din veniturile rezultate din încasarea TVA-ului de către statul român, punctează Radu Nechita.

În ceea ce privește așa-numitul VAT Policy Gap, valoarea se referă la un indicator al veniturilor suplimentare care ar putea fi teoretic generate (adică, sub presupunerea unei conformități fiscale perfecte) dacă s-ar aplica un tarif uniform de TVA pentru utilizarea finală internă a tuturor bunurilor și serviciilor de către gospodării, guvern și instituții non-profit care deservesc gospodăriile.

Pentru a evalua impactul relativ al exonerărilor asupra pierderilor de venituri, trebuie comparată răspunderea conform legii fiscale cu veniturile potențiale care ar putea fi colectate într-un sistem de TVA cu un tarif uniform și cea mai largă bază posibilă. Acest reper, numit venit ideal național, presupune că TVA este impus pe întregul consum final și investiția gospodăriilor, guvernului și organizațiilor non-guvernamentale, având în vedere rata standard actuală de TVA. Diferența dintre venitul ideal noțional și gradul de conformare real reprezintă lacuna politicii de TVA; aceasta captează efectele aplicării ratelor multiple de taxare și exonerărilor asupra venitului teoretic care ar putea fi impus într-un anumit sistem de TVA.

Care este situația în România

Potrivit ultimelor date compilate de Uniunea Europeană în ianuarie 2024, gap-ul de conformare la TVA în România a rămas stabil și la cote ridicată perioada 2017-2021, într-un procent de aproximativ 36,7%, cea mai mare cotă înregistrată în UE-27, cu mici îmbunătățiri în anul 2022.

Este de menționat că resursele bazate pe TVA în 2021 au însumat 17,97 miliarde EUR și 11 procente din totalul resurselor proprii ale UE.

Potrivit economistului Radu Nechita, scenariul imaginar în care toată lumea ar plăti tot și nimeni nu s-ar sustrage și n-ar exista niciun fel de reduceri de taxe include și autoconsumul populației, deci gospodăriile țărănești, „faptul că crești tu porcul, îți mai faci tu țuica sau vin de casă munca în agricultura de subzistență este generatoare de acest TVA lipsă pentru că bineînțeles nefiind tranzacții monetare nu există nici TVA plătit, colectat. Tot aici intră și o parte care rezultă din chiriile pe care noi nu le plătim pentru faptul că stăm în locuințele pe care le deținem.

Aici România punctează pentru că avem unul dintre procentele cele mai ridicate din Europa, din lume, la deținerea de locuințe proprii. Este o explicație parțială a gap-ului pe care îl înregistrăm în România, dar sunt și alte țări cu procente apropiate de ale noastre cum ar fi Bulgaria, de exemplu, unde oamenii dețin propriile locuințe în grad de 80%, noi aflându-ne mai degrabă la un procent de 90%. Însă, Bulgaria nu înregistrează acest gap atât de mare cum îl înregistrăm noi. Deci sunt mai multe explicații ale faptului că România are un gap de TVA, o lipsă de TVA estimat la 36-37%, aceasta fiind și o constantă de când există date cât de cât fiabile în Uniunea Europeană. UE se referă la date începând de prin anul 2000 și de la bun început noi am avut acest nivel foarte ridicat al gap-ului de TVA și în timp ce alte țări au reușit să-l reducă.”

Autoritățile din România nu au reușit să reechilibreze decalajul de colectare a TVA, însă motivul nu rezidă doar în faptul că în țara noastră au fost practicate cote reduse și scutiri de taxe. Pentru că la noi sunt relativ puține produse scutite. Cauza este mai degrabă de dată de acel așa-numit „compliance gap” - adică faptul că nu se plătește TVA-ul efectiv pentru că fie deținem locuința, fie facem agricultură de subzistență, fie – și aici este o sursă foarte importantă – nu se plătește pentru că se face evaziune fiscală. Evaziunea fiscală este clar un factor predominant, a punctat economistul.

Când vine vorba despre procentul de 37%, economistul a punctat că cifra se referă la o medie a perioadei 2013-2021. „Au avut loc niște schimbări de metodologie. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat pe o perioadă totuși relevantă, 2013-2021, vedem că stăm la un nivel complet în afara plutonului. La un nivel surprinzător, atipic. Doar Malta și Grecia ar fi imediat după noi, dar cu procente de 10-15% aproximativ.

Transparentizarea veniturilor purtătoare de TVA, o cale de a reduce ecartul

Exemplele pozitive din perspectiva Uniunii Europene sunt Polonia, Ungaria, Letonia și Slovacia. În momentul în care analizăm ce au făcut aceste țări, vedem că multe din politicile lor au fost aplicate și de România, punctează Nechita. „Spre exemplu, în urmă cu mai mulți ani s-a introdus taxarea inversă. Era o metodă de a evita tot felul de fraude tip carusel. Adică atâta tot plimbăm produsele mai mult sau mai puțin livrate, real, doar pentru scopul de a cere rambursări de TVA.

Autoritățile române cel puțin au preluat câteva dintre ideile aplicate de aceste patru țări, mai puțin una, și anume înregistrarea detaliată și declararea în timp real, cum s-a făcut în Ungaria, a tranzacțiilor purtătoare de TVA. Probabil în Ungaria autoritățile au venit cu aceste schimbări destul de bulversante pentru mediul de afaceri, cum este acum sistemul RO e-Factura. Doar că țările care au aplicat aceste măsuri au făcut acest lucru cu pregătire pe parcursul mai multor ani. Măsurile au fost luate parțial cu ajutorul Uniunii Europene, cu ajutorul Băncii Mondiale și, undeva prin 2017-2018, a existat o delegație a Băncii Mondiale care urmărea mai buna colectare și evidențiere a TVA-ului, dar România s-a retras din aceste programe.”

Radu Nechita a detaliat faptul că o astfel de măsură, precum înregistrarea completă a veniturilor purtătoare de TVA într-un sistem racordat direct autorității fiscale, trebuie făcută în colaborare cu mediul de afaceri, nu în opoziție cu acesta.

„Sistemele ANAF-ului trebuie să poată reziste la creșterea instant a numărului de contribuabili care accesează serverele respective. Deci avem pași care sunt făcuți de către autorități în direcția asta, dar se pare că au existat amânări și măsurile sunt luate în ultimul moment ca un heirup, fără neapărat o eșalonare a lor și cu feedback din partea mediului de afaceri.”

Cum trebuie înțeles gap-ul de TVA în contextul anului electoral 2024. Rezolvarea problemei nu va rezolva și deficitul bugetar

Trebuie înțeles și faptul că, spre deosebire de cum ar putea înțelege un cititor neatent articolele consacrate acestui subiect, în momentul în care se titrează că România pierde nu știu câte miliarde de euro că nu se colectează TVA, nu România pierde, TVA-ul nu se evaporă. TVA-ul care creează goluri în calcule pur și simplu nu este plătit și rămâne în buzunarele cuiva. Există anumiți contribuabili potențiali care nu contribuie. O parte sunt oamenii care iau un metru cub de lemne mai ieftin, că nu se taxează, oamenii obișnuiți care sunt beneficiarii acestei neplăți de TVA, dar problema reală este că există și firme care fac același lucru, dar la alt nivel. În momentul în care faci evaziune pe scară mare, apare și suspiciunea că un astfel de derapaj e foarte greu de pus la punct fără protecție politică, punctează economistul.

„Ne facem că vrem să reducem gapul de TVA, dar dacă se poate nu pentru ai noștri. Să plătească mai mult ceilalți. Aici e greu de găsit dozajul potrivit. E bine că rămân banii la contribuabili, dar în momentul în care contribuabilii sunt privilegiații care au protecție politică, deja poate că nu e neapărat un lucru bun. Se distorsionează concurența și se încurcă astfel dezvoltarea unor firme care sunt corecte”, semnalează economistul.

În ceea ce privește legătura dintre acoperirea deficitului bugetar și gapul de TVA, economistul a semnalat că o revizuire a încasărilor de TVA și o acoperire a gapului nu ar rezolva problema deficitului. „În 2022 TVA colectat era la 94 de miliarde de lei. Dacă am merge și am lichida tot gapul de 36-37%, s-ar putea colecta 148,5 miliarde de lei. Acest gap de TVA ar fi la 54 de miliarde de lei. Dacă ne uităm la deficitul bugetar, suma se ridică la un cuantum de aproximativ 81 de miliarde de lei. Chiar dacă am alerga și am reuși să luăm toți banii imaginari sau reali, tot acest TVA ipotetic care rămâne în buzunarele contribuabililor, deficitul este mai mare.”

Economistul a punctat că, deși oricine ar dori să fie redus deficitul, este nevoie să înțelegem faptul că dacă ne uităm la evoluția veniturilor bugetare colectate de statul român, acestea au crescut foarte mult. Sunt sute de miliarde colectate în fiecare an, iar deficitul vine din partea de cheltuieli publice.

„Am văzut articole care spuneau că nu se poate, că 80-90% din veniturile bugetare merg pe salarii. Deci, în mod evident, nu putem reduce și problema devine astfel una de venituri. S-ar putea ca problema să fie că avem un aparat supra-dimensionat al statului român și dacă tot ne comparăm cu ce tare au redus gapul de TVA polonezii, să ne uităm un pic să vedem câți lucrători la stat există în Polonia. În momentul în care avem un stat care tot ce extrage de pe contribuabili în numele unor servicii publice este folosit pentru întreținerea unui aparat de stat pentru exercitarea propriei puteri și pentru extinderea sa continuă, deși se laudă că se va reduce, avem o problemă cu structura cheltuielilor publice”, a sugerat Radu Nechita.

În cazul în care România nu reușește să coboare în statisticile îngrijorătoare ale Uniunii Europene și să reducă ecartul de colectare a TVA, sancțiunile pot merge de la suspendarea plăților ajutoarelor primite de la Uniunea Europeană până la suspendarea dreptului de vot și alte sancțiuni care deși nu ne costă bani, ne șifonează prestigiul.

Gap-ul de TVA este una din multele probleme ale țării, dar nu este cea mai gravă comparativ cu tarele curente ale economiei românești. După cum a explicat și invitatul emisiunii Business Focus, deși foarte important de înțeles și de plasat în contextul mai mare al elementelor care compun economia țării, problema colectării deficitare a TVA-ului face parte dintr-un tablou mai complex de neajunsuri ale aparatului fiscal, legal și structural al economiei care se rezumă în tușe groase la inechități sociale și economice puternic angrenate în societate și în aparatul politic și decizional. De la corupția la nivel înalt până la incapacitatea statului român de a lucra coeziv la aplicarea unor norme care au dovedit rezultate pozitive în situații similare în cazul țărilor vecine, probleme structurale precum gapul de TVA vor figura în continuare în statisticile europene până când nu vor dispărea contextele de ansamblu care le produc.

...citeste mai departe despre "România pe ultimul loc în UE la colectarea TVA. „Nu se evaporă, pur și simplu nu este plătit și rămâne în buzunarele cuiva” VIDEO" pe Ziare.com

Impozitarea progresivă, studiată de Ministerul Finanțelor încă de anul trecut. „Decizia introducerii va fi una pur politică”
Impozitarea progresivă, studiată de Ministerul Finanțelor încă de anul trecut. „Decizia introducerii va fi una pur politică”
Ministerul Finanțelor (MF) ar fi început încă de anul trecut o analiză privind impozitul progresiv, și deși discuția este și una tehnică și una politică, decizia introducerii acestuia...
#colectare TVA, #colectare TVA Romania, #TVA Europa, #TVA Bulgaria, #colectare taxe, #colectare taxe Romania, #colectare taxe ANAF , #Stiri Taxe si impozite