Contextul global invie spectrul exodului de capital

Valul de vanzari de pe bursele internationale, precipitat de posibilitatea unei noi runde de recesiune globala, si criza datoriilor de stat din zona euro au "inviat" spectrul exodului de capital, o amenintare care bantuie inca pietele emergente, in pofida stabilitatii cu care se lauda, scrie Reuters

 

La trei ani dupa ce prabusirea gigantului american Lehman Brothers a declansat iesirea panicata a investitorilor de pe active riscante, lasand in stare de soc economiile emergente dependente de capital strain, temerile unei reeditari a acelei perioade au reaparut in ultimele zile, in contextul unor pierderi masive pentru pietele emergente si pentru obligatiuni, acompaniate de slabirea accentuata a monedelor, se arata intr-o analiza Reuters.

Speranta persistenta ca economiile in dezvoltare pot sfida dificultatile Occidentului sunt pe cale sa fie descurajate pentru a doua oara in patru ani, amenintand sa prinda investitorii pe picior gresit care au pariat pe rezistenta acestor piete.

"Procesul abia a inceput, deoarece investitorii adevarati nu au iesit inca.

Toate ingredientele sunt pe pozitie pentru a declansa o criza similara. Intrebarea este, de ce magnitudine", comenteaza pentru Reuters strategul sef pentru piete emergente al bancii franceze Societe Generale, Benoit Anne.

De la 1 august, actiunile de pe pietele emergente s-au prabusit cu 22%, in timp ce bursele globale au coborat cu numai 15%.

Obligatiunile suverane "in moneda tare" trec prin cea mai slaba perioada din ultimii doi ani, in timp ce titlurile in moneda locala au performante negative, in dolari, fata de inceputul anului.

Amintind de anul 2008, cand investitorii au descarcat masiv active emergente pentru lichiditatea sigura oferita de piete ca cea a titlurilor de Trezorerie SUA, valul recent de vanzari din statele in curs de dezvoltare, condusa de capitalul strain, a "pedepsit" in mod special pietele "rasfatate" pana recent, precum Indonezia, Coreea de Sud si Rusia.

In ultimele sapte saptamani, wonul sud-coreean a pierdut 12%, in timp ce rubla ruseasca s-a depreciat cu 13% in raport cu cosul de referinta dolar-euro. Realul brazilian a pierdut 14% fata de dolar de la inceputul lunii septembrie, cea mai abrupta scadere din octombrie 2008.

Scaderea brusca a monedelor din statele in dezvoltare nelinisteste investitorii, care mizeaza si pe aprecierea valutelor pentru a-si creste castigurile pe actiuni si obligatiuni emergente. Intrarile record in obligatiuni emergente din ultimele 21 de luni au fost in mare parte neacoperite prin contracte de hedging, deoarece investitorii au fost increzatori ca monedele respective se vor aprecia fata de dolar si euro.

"A devenit scump sa faci hedging pentru expunerea valutara acum, iar multi investitori ies de pe pozitiile neacoperite in moneda locala, asa cum au parasit cu cateva saptamani in urma pozitiile de capital", a afirmat Murat Toprak, strateg pentru piete emergente la HSBC.

In general insa, investitorii sunt inca pozitionati masiv pe pietele emergente, fapt care sugereaza ca preturile mai au de cazut inainte sa revina.

Bank of America-Merrill Lynch constata, in cea mai recenta analiza, ca o treime dintre investitori mentin in septembrie pozitii optimiste pe actiuni emergente, anticipand noi cresteri.

 

"Investitorii institutionali pastreaza pietele emergente ca overweight, insa daca vor vedea noi scaderi, vor fi determinati sa vanda pentru a strange bani", a aratat strategul Merrill Lynch Kate Moore.

Sentimentul se inrautateste si pe pietele emergente ale obligatiunilor, printre putinele clase de active care au continuat sa atraga bani in ultimele luni, alaturi de aur si titluri de Trezorerie SUA. "Simt ca investitorii adevarati se complac inca in privinta pozitionarii.

Nu sunt inca bine pregatiti pentru o iesire masiva de capital de pe pietele emergente.

Pana acum am asistat la o vanzare a pozitiilor speculative", potrivit lui Kieran Curtis, manager de portofoliu de obligatiuni la Aviva Investors. O mare parte din "banii noi" investiti dupa prabusirea Lehman vin de la asa-numitii investitori crossover, precum fondurile de pensii, care abia au inceput sa se aventureze pe pietele emergente, iar toleranta lor pentru volatilitatea caracteristica acestui mediu este inca necunoscuta.

Detinerea straina de pe unele piete locale de obligatiuni este la maxime istorice, accentuand sensibilitatea acestora la apetitul global pentru risc.

"In unele piete, spre exemplu Indonezia, Ungaria, Malaezia si Mexic, expunerea investitorilor straini a crescut disproportionat de repede raportat la marimea pietei.

Sensibilitatea acestor piete la apetitul pentru risc este astfel mult mai expusa la o eventuala lichidare a fluxurilor de bani la nivel global", noteaza UBS.

Multi analisti considera insa ca reorientarea structurala a alocarilor din portofolii in favoarea pietelor emergente va temepra magnitudinea valului actual de vanzari.

"Cand vine vorba de portofolii, exista fonduri de pensii care asteapta randamente de 2% pe titluri de Trezorerie SUA cu maturitatea la zece ani si nu vad performante in zona actiunilor", arata economistul sef al Renaissance Capital, Charles Robertson. Obligatiunile emergente in moneda locala ofera randamente cuprinse intre 5% si 12%.

Totodata, tinand cont de "sanatatea" finantelor publice ale acestor tari, pietele emergente s-ar putea revigora rapid odata cu imbunatatirea contextului global, posibilitate demonstrata de urmarile prabusirii Lehman.

Fluxurile nete de capital catre pietele emergente au crescut de la 715 miliarde de dolari in 2009 la 1.100 miliarde de dolari in 2010.

"Daca revenirea va fi mai rapida si mai puternica, nu vrei sa vinzi tot", avertizeaza Robertson. Din 2007, economiile in dezvoltare au redus emisiunile externe de datorii cu o treime.

In sectorul privat, ponderea creditorilor externi privati in portofoliul de datorii externe a scazut cu 26% in ultimii trei ani.

Astfel, dependenta mai redusa de capital strain ar putea preveni repetarea evenimentelor din 2008, cand iesirile de capital au determinat tari ca Ucraina si Romania sa apeleze la Fondul Monetar International, iar bancile din Rusia si Kazahstan au avut nevoie de recapitalizari, noteaza Reuters.