Pachetul de salvare a bancilor spaniole, o dezamagire. Ce n-a functionat

Chiar si dupa standardele pachetelor de ajutor europene, care sunt intampinate cu entuziasm cu viata scurta, pachetul de salvare al bancilor spaniole, anuntat pe 9 iunie, a fost o dezamagire. Reactia pietelor a durat doar cateva ore.

Costul de imprumut al Spaniei a inceput sa creasca curand, iar cateva zile mai tarziu titlurile de stat au atins nivelul maxim de la introducerea euro. Un astfel de nivel ar putea trimite Spania in insolventa. Mai mult, si costul de imprumut al Germaniei a inceput sa creasca, tara vazuta ca singura economie sigura a zonei euro, scrie The Economist.

Investitorii se intreaba daca moneda unica va rezista crizei

Pachetul de salvare are o serie de avantaje comparativ cu cele din trecut, ale Greciei, Portugaliei si Irlandei. In primul rand, Europa a reactionat rapid. Guvernului spaniol i-au fost oferiti bani pentru a rezolva problema bancilor inainte de a bloca pietele financiare. Desi suma initiala promisa era de 100 miliarde de euro, Spania a anuntat ca suma totala necesara e in jur de 60-65 miliarde de euro. Desi niciun alt detaliu nu a fost facut public inca, dobanda la care trebuie restituit creditul va fi, cu siguranta, sub nivelul de 6,7%, cota atinsa de obligatiunile pe 10 ani in aceasta saptamana. Iarasi, spre deosebire de pachetele de salvare anterioare, acesta vine fara cereri in plus pentru austeritate.

In urma cu un an, sustinerea bancilor spaniole cu un astfel de ajutor exterior ar fi putut sa fie de ajuns. Insa acum nu e. Atat statul spaniol, cat si bancile au fost lovite de lipsa de incredere a investitorilor. Capitalul a disparut de pe piata spaniola intr-un ritm alert in ultimele luni, din doua motive. In primul rand, investitorii isi fac griji cu privire la slabirea economiei, sovaiala bancilor si inrautatirea economiei. In al doilea rand, investitorii isi pierd increderea in moneda unica si in locul Spaniei in zona euro. Salvarea bancilor nu reuseste sa tempereze nici macar prima problema, iar de a doua in niciun caz nu poate fi vorba.

Spania, ingropata in datorii

De altfel, felul in care se realizeaza imprumutul este defectuos. In loc sa injecteze banii direct in sistemul bancar, salvatorii Spaniei imprumuta banii guvernului, de unde vor ajunge, in cele din urma, la banci. Acest lucru ar putea creste procentul datoriei in PIB cu pana la 10 puncte procentuale. Mai mult, daca banii vin din Mecanismul European de Stabilitate, fondul permanent de salvare al UE, banii vor fi mai "scumpi" decat in mod normal. Ca rezultat, costul de creditare al Spaniei va creste si mai mult, iar investitorii se tem ca guvernul va deveni insolvabil.

In acelasi timp, exista motive intemeiate ca a doua problema - lipsa increderii privind moneda unica - poate avea efecte grave. Pe 17 iunie, grecii merg din nou la vot. Daca guvernul rezultat va decide sa renunte la masurile de austeritate de care e conditionat pachetul de salvare, Grecia ar putea fi exclusa din zona euro. Acest lucru ar pune in pericol viitorul Spaniei, dar si al Italiei.

Adevarata sursa de nesiguranta cu privire la viitorul monedei euro nu este ce se intampla in aceste tari, ci lipsa de actiune a Germaniei si a partenerilor europeni care nu se implica suficient. Zona euro si Uniunea Europeana au nevoie de reforme serioase pentru a supravietui, precum integrarea mai profunda a tarilor, realizarea unei uniuni bugetare, bancare si fiscale. Singurul efect al ajutoarelor fractionate era pana acum relaxarea pietelor, dar nici macar pe acest lucru nu mai pot conta liderii europeni.