Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

REGIONALIZAREA. Modelul polonez ne obliga sa regandim sistemul fondurilor europene

REGIONALIZAREA. Modelul polonez ne obliga sa regandim sistemul fondurilor europene


Implementat corespunzator, modelul polonez de regionalizare ar putea aduce o lunga perioada de prosperitate Romaniei. Un asemenea proces implica insa reformarea totala a sistemului de fonduri europene si introducerea unui concept nou in administratia romaneasca: meritocratia.

Romania va fi impartita in opt regiuni de dezvoltare, iar procesul va incepe chiar din acest an. Desi ne aflam in cel de-al doisprezecelea ceas, prea putine aspecte se cunosc despre atributiile unui nou nivel administrativ: regiunea.

Asadar, ce atributii va ceda Guvernul catre regiuni, cat va creste independenta financiara, cum va fi organizat sistemul de fonduri europene?

Proiecte similare implementate in alte tari europene au fost dezbatute de-alungul mai multor ani. In Franta, discutiile au inceput in anii '50, iar procesul a inaintat cu pasi, reforma teritoriala avand loc in 1992. In Polonia, implementarea proiectului a fost rapida, insa toata lumea stia ce are de facut: doar dezbaterile au durat trei ani.

Polonia este considerata un model de succes in procesul de organizare administrativa, datorita ratei ridicate de absorbtie a fondurilor europene, posibila prin rolul pe care l-au jucat unitatile teritoriale de autoguvernare.

Inainte de regionalizare, tara cuprindea 49 de regiuni administrative de talie medie si 2800 de comune, o impartire administrativ-teritoriala asemanatoare cu cea a Romaniei: 41 de judete si 2700 de comune. De notat este faptul ca Polonia este mai mare totusi cu aproximativ o treime, atat ca suprafata, cat si ca numar de locuitori.

Mostenim aceleasi boli ale administratiei

Aflata sub auspiciile regimului comunist, administratia poloneza a infruntat probleme similare cu ale noastre, chiar daca sistemele sunt diferite (Romania important modelul administratiei franceze): atat administratia centrala, cat si cea locala erau extrem de centralizate si politizate, sub dominatia directa a ministerelor.

Discutiile despre descentralizare au inceput inca din 1990, insa reforma propiu-zisa a avut loc in 1999. Polonezii spun ca regionalizarea a fost lovitura de gratie impotriva comunistilor din sistem. Din acest moment, nu au mai reusit niciodata sa preia controlul in teritoriu.

In Romania, descentralizarea s-a realizat pana acum "doar pe hartie", dupa cum subliniaza chiar un proiect de regionalizare al USL. Pe de o parte, aparatul administrativ central ia fonduri din judete si le redistribuie discretionar, iar pe de alta parte, Consiliile judetene primesc atributii fara a avea puterea necesara de a le sustine. Administratia romaneasca sufera in continuare de bolile comunismului: lipsa de eficienta, coruptie si politizare.

Regionalizarea: marea sansa a economiei poloneze



In 1999, Polonia a implementat proiectul de reorganizare administrativ-teritoriala pe trei niveluri: 16 voievodate, corespunzatoare celor 16 regiuni NUTS 2, 379 de districte si 2478 de comune, care functioneaza pe principiile descentralizarii si autoguvernarii. Totusi, spre deosebire de Polonia, proiectul de regionalizare a Romaniei prevede un aparatul administrativ mai mic, cu doar opt regiuni NUTS, 41 de judete (corespondentele districtelor) si 2700 de comune.

NUTS reprezinta un sistem unitar de diviziune si raportare a statisticilor regionale ai este compus din mai multe niveluri. Romania se imparte in patru regiuni NUTS 1, opt regiuni NUTS 2 si 42 de regiuni NUTS 3. In Romania, o regiune NUTS 2 cuprinde 2,693 milioane persoane, asemanatoare ca dimensiuni cu: Polonia (2,383 mil. persoane) sau Franta (2,455 mil. persoane).



Comunele si districtele reprezinta unitati de guvernare locala, iar voievodatele sunt unitati de conducere, responsabile de executarea politicii regionale, la fel cum prevede si proiectul romanesc de regionalizare. Ele au parlament local (un corespondent pentru Camera reprezentantilor locali) si consiliu executiv (corespondent pentru Consiliul Regional) condus de un presedinte.

Romania mai doreste Curte de Apel Regionala si infiintarea unui Consiliu Economic si Social regional cu rol consultativ, alcatuit din principalele categorii socio-economice, care sa functioneze dupa modelul francez. Consultarea CES va fi obligatorie.

In schimb, voievodatele poloneze au autonomie normativa, putand emite reguli proprii in privinta functionarii sistemelor pe care le administreaza (de exemplu, pot impune programa scolara proprie). O astfel de libertate este putin probabila in Romania, in conditiile unei culturi a statului unitar si a relatiei tensionate cu Harghita si Covasna.

Ce inseamna gospodarirea bugetului

Regiunile poloneze au autonomie financiara. Practic, polonezii au suprapus proiectul de regionalizare direct pe cerintele Uniunii Europene. Au negociat programe operationale pentru fiecare dintre cele 16 regiuni, care au puterea de a negocia direct cu Comisia Europeana. Ministerul Dezvoltarii Regionale participa la aceste discutii dar nu dicteaza directii. In exercitiul bugetar 2007-2013, 25% din fondurile de coeziune au fost gestionate la nivel regional.

Pe langa faptul ca unitatile teritoriale de autoguvernare, create in urma descentralizarii, gestioneaza o parte din impozitele incasate, ele au reprezentat cel mai mare grup de beneficiari ai fondurilor UE. Astfel, comunele au fost promotoarele proiectelor europene, beneficiind de infrastructura de baza.

In 2004, cand Polonia s-a alaturat Uniunii Europene, PIB-ul pe locuitor se afla sub media europeana, se arata intr-un document UE. In 2007, PIB-ul pe locuitor crescuse cu o treime, iar rata de angajare de la 51%, la 57%.

O asemenea performanta a fost posibila cu ajutorul profesionistilor. In perioada 2004-2006, personalul Ministerului Dezvoltarii Regionale s-a schimbat o data la sase luni, ca in final, Guvernul sa decida cresterea salariilor la nivelul pietei, pentru a atrage cei mai buni specialisti.

Si in Romania regiunile vor dispune de buget propriu, format taxe si impozite, fonduri europene si fonduri de coeziune de la bugetul central, dar proportia lor nu a fost inca stabilita. Guvernul va gestiona doar proiecte nationale, toate celelalte fiind transferate catre regiuni (inclusiv fondurile din cadrul POS-urilor: mediu, resurse umane, administratie, transporturi etc.), prin cresterea rolului Autoritatilor de Dezvoltare Regionala (ADR).

De la regionalizare poloneza la succes polonez

In Polonia n-au mers toate perfect. Suprabirocratizarea, luptele politice si o insuficienta comunicare pe verticala, intre guvern si institutiile regionale si locale sunt doar cateva dintre problemele de care s-au lovit polonezii.

Nici fenomenul clientelismului politic nu este strain. Fonduri sunt impartite uneori pe criterii politice, recunoaste presedintele Fundatiei pentru Libertate si Democratie din Polonia, Tomasz Pisula.

In perioada 2004-2006, odata cu cresterea economiei pe baza fondurilor europene, au crescut si disparitatile economice intre regiuni, fenomen care deja se resimte si in Romania, in ciuda nivelului de absorbtie incomparabil. Circa 33 de orase poloneze au intrat in declin, in urma stabilirii noilor capitale regionale, care au format noi centre ale dezvoltarii economice.

Insa dezvoltarea economica generata de rata inalta de absorbtie a fondurilor europene a eclipsat toate aceste neajunsuri. Cheia succesului in regionalizarea Poloniei a fost acordarea unui rol central in administratie, sistemului de fonduri europene.

"Stabilitatea politica si vointa politica, precum si stabilitatea personalului implicat in gestionarea fondurilor UE, reprezinta factorii cheie care influenteaza capacitatea de absorbtie. Coruptia si politizarea excesiva a administratiei publice locale, regionale si nationale este, probabil, unul dintre cei mai importanti factori care diminueaza capacitatea de absorbtie a fondurilor UE in Romania", a spus Gratian Mihailescu, Consultant Afaceri Europene & Dezvoltare Locala.

Polonezii nu s-au ferit de parteneriatele publice-private (PPP), au renuntat la nepotism in favoarea competitivitatii sectorului public si n-au lasat loc de interpretari in distributia competentelor intre regiuni, districte si comune. Sunt masuri care s-au dovedit de succes pentru imbunatatirea cadrului de guvernare multi-nivel si a politicii de dezvoltare regionala.

Vestea proasta este ca la nivel regional, Romania nu exceleaza la niciunul din acesti factori. Capacitatea administrativa slaba la nivel local si regional a fost raportata adesea in statisticile internationale, drept factor major pentru gestionarea slaba a fondurilor europene.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 8549 ori