Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

S-au intors boierii-n tara. Vezi ce-au facut cu mosiile pe care le-au primit inapoi

S-au intors boierii-n tara. Vezi ce-au facut cu mosiile pe care le-au primit inapoi


Descendentii boierilor care au stapanit vaste mosii in tara se intorc pentru a-si recupera mostenirea. Familii cu nume pironite in istorie, ca Stirbey, Sturza, Ghica, Sutu sau grofi precum Wesselenyi au fost reimproprietarite cu castele si mosii de zeci de mii de hectare. Business24 prezinta povestea vechilor mosii boieresti si soarta lor in secolul XXI.

Pornind de la averea Regelui Mihai si ajungand la mai multi printi si boieri, o parte din vechea aristocratie romaneasca si maghiara si-a primit inapoi mostenirea, dupa Revolutie. In timp ce familia regala si unii dintre boieri si-au pastrat domeniile si conserva cladirile istorice, altii au vandut in secunda doi averile stramosilor.

Castelul Wesselenyi poate deveni institut de cercetare

Vechiul castel al familiei de nobili maghiari Wesselenyi, unul dintre cele mai mari si bine conservate ansambluri baroce din Transilvania, s-ar putea transforma in centru de cercetare in domeniul fotosintezei si biologiei celulare.


Astazi, castelul este situat in centrul gradinii botanice de la Jibou

In fostele parcuri ale castelului, decorate odata in stil englezesc, cu fantani arteziene, lacuri cu nuferi si picturi care prezentau scene de vanatoare, se afla astazi singura gradina botanica din Salaj, care apartine Centrului de Cercetari Biologice din Jibou. Institutia ar vrea sa cumpere castelul, in cadrul unui proiect cu fonduri europene, estimat la 5-6 milioane de euro.

"Vrem ca in cazul in care proiectul va primi finantare sa interconectam centrul de cercetari la nivel international, pentru a veni aici cercetatori din intreaga lume. Pe de alta parte, castelul este si un important obiectiv turistic, ce ar putea fi prezentat impreuna cu imprejurimile, cum ar fi fostele sale grajduri si fosta gradina, transformata astazi in Gradina Botanica", a declarat Cosmin Sicora, directorul CCB Jibou.

In prezent, castelul care se afla in proprietatea urmasilor baronului maghiar Wesselenyi Miklos este evaluat la 1,5 milioane de euro.


Castelul a fost intretinut de urmasii lui Miklos Wesselenyi, fiind astazi cel mai bine conservat ansamblu baroc din Transilvania

Castelul a fost ridicat in secolul al XVIII-lea si a dat mari batai de cap nobililor maghiari Wesselenyi Miklos si Csera Ilona. Familia a decis ridicarea castelului deoarece resedinta veche nobiliara cu 13 camere a fost considerata neincapatoare, insa in timpul constructiilor, Miklos Wesselenyi a intrat in conflict cu vecinul sau din Garbau, Johan Haller, pe care l-a atacat cu peste 500 de oameni inarmati. Fapta a fost condamnata de imparat, si Wesselenyi a ajuns la inchisoarea din Kufstein, iar lucrarile palatului au fost incetinite si chiar oprite, fiind terminat abia dupa 17 ani.

Conacul Polizu, de la resedinta de vara a familiei Ghica, la hotel

Conacul din Maxut, judetul Iasi, ale carui domenii se intind pe o suprafata de 55 de hectare, a fost restaurat de mostenitoarea familiei Ghica si transformat in hotel de lux.


Castelul Polizu gazduieste acum turisti care doresc sa guste din atmosfera in care isi petreceau vacantele membrii familiei Ghica

Conacul Polizu a fost construit intre anii 1887 si 1888 de ultimul domn al Moldovei, Constantin T. Ghica-Deleni. Aici se retrageau in verile toride membrii familiei si prietenii lor. Apreciau plimbarile pe inserate in lanurile de papadii si in gradinile cu buxus, cu arbori seculari, cu livezi de pomi fructiferi, in conditiile in care pe vremea aceea, mosia avea anexate 1.459 de hectare de padure.


Fotografie din 1931, colectia personala a proprietarei conacului

Conacul i-a fost oferit drept dota de cununie Adinei Ghica-Deleni, una dintre fiicele lui Constantin Ghica-Deleni si bunica mostenitoarei de drept, o figura importanta in viata satului la acea vreme, casatorita cu locotenentul aviator Nicolae Polizu-Micsunesti, de unde si numele de astazi al conacului.

O data cu venirea comunistilor la putere, cladirea a fost confiscata si transformata initial in cazarma ruseasca, devenind ulterior C.A.P., ferma pomicola si I.A.S., fiind retrocedat in 2005 si restaurat.


Vedere dintr-o incapere a hotelului Polizu

Urmasii lui Iosif Grosz si-au luat satul inapoi

Mostenitorii grofului Iosif Grosz au primit in instanta, prin decizie definitiva si irevocabila 8.700 de hectare de teren, adica tot satul Nadas din judetul Arad si pamanturile aferente.

Casele oamenilor si biserica din sat nu pot fi retrocedate, insa familia a intrat in posesia 4.886 de ha de padure care au apartinut regiei nationale, plus 488 de ha administrate de primaria comunei Taut si 1.700 de ha de pasune.


Satul Nadas, judetul Arad

Odata cu padurile, urmasii grofului au intrat in posesia cabanelor, cantoanelor si a tuturor structurilor fostului Ocol Silvic si intentioneaza sa continue activitatea de exploatare forestiera.

Dimitrie Sturdza, print si industrias al lemnului

Dimitrie Sturdza vrea sa dezvolte o industrie a lemnului pe orizontala, cu fabrici de cherestea si paleti, dupa ce membrii familiei sale au devenit cei mai mari mosieri ai tarii.

Ei au primit inapoi un munte intreg in judetul Neamt, mai exact 26.000 de ha in zona Valea Muntelui si au recuperat si palatul de la Miclauseni, Iasi, cu domeniul aferent.

Mai exact, mostenitorii acestei familii, reveniti din Elvetia, sunt printii Dimitrie, Gheorghe si Eric Ioan si printesele Elena, Margareta si Greta Marie Kvaal. In plus, familia Sturdza a recuperat si palatul de la Miclauseni, judetul Iasi, cu domeniul aferent.


Printesa Olga Sturdza (bunica lui Dimitrie Sturdza), alaturi de regele Mihai

Familia de os domnesc are o istorie lunga si zbuciumata. Mihail Sturdza a primit titlul boieresc de logofat in secolul al XVIII-lea, pentru ca la inceputul secolului XIX sa urce pe tronul Moldovei. Sturdza a domnit intre 1834-1849 si a fost dat jos de pe tron in urma revolutiei de la 1848. Un alt membru marcant al familiei de printi este Dimitrie A. Sturdza, fost prim-ministru al Romaniei intre 1901-1906 si presedinte al PNL.

Codrii nedoriti

Insa nu toti stranepotii secolului XXI se simt legati de pamanturile inaintasilor. Urmasii familiei Stirbey au vandut cele 6676 de hectare din Darmanesti, Bacau in aceeasi zi in care au intrat in posesia padurii, unei societati forestiere austriece, pentru cinci milioane de euro.

Un caz similar este cel al urmasilor Generalului Eremia Grigorescu au obtinut 9.000 de hectare de padure in comuna bacauana Oituz, insa proprietatile au fost vandute unei companii de prelucrare a lemnului, pentru 50 de milioane de euro.

Unica mostenitoare a familiei Cantacuzino, Primaria Roman

Urmasii familiei Cantacuzino isi doresc si ei averile stramosilor, precum Palatul Cantacuzinilor, un spital si un conac in Iasi, peste 450 de hectare de pamant in Neamt si doua cladiri in Bucuresti.


Palatul Cantacuzinilor

Problema e ca primaria Roman detine un act care atesta ca defunctul Constantin Cantacuzino Pascanu a lasat intreaga avere in posesia primariei.

Fanariotii revendica o treime din Romania

Un caz interesant este cel al familiei Sucu, de origine fanariota, care a dat principatelor romane trei domnitori pe Alexandru Sutu, Mihail Sutu si pe fiul acestuia din urma, tot Mihail Sutu.

Astfel, in 1945, averea familiei Sutu a ajuns cam la o treime din Moldova si Muntenia, iar acum unica mostenitoare, in varsta de 86 de ani doreste sa intre in posesia mostenirii, estimata la miliarde de euro.

Este vorba de 54 de cladiri, multe din ele imobile de mare valoare, castele, conace, vile, dintre care enumeram Banca Nationala a Romaniei, CEC-ul, Ministerul Agriculturii, Politia Capitalei, Facultatea de Medicina si Farmacie, Palatul Sutu sau Spitalul Elias.


Palatul CEC, in perioada interbelica

Cazul este in atentia Guvernului, insa miza este imensa, in conditiile in care avocatii care se ocupa de revendicarile Sutu vor obtine, potrivit unor surse, jumatate din fabuloasa avere.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 12765 ori