Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Anul Nou - traditii si obiceiuri

Anul Nou - traditii si obiceiuri


Ceremonialul de innoire simbolica a timpului calendaristic la cumpana dintre ani, in noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, este numit ingropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Personificare a Soarelui, Anul este numit An Vechi inainte de miezul noptii de Revelion si An Nou dupa miezul noptii. Divinitatea Anului se naste, creste, imbatraneste si moare impreuna cu timpul calendaristic, pentru a renaste dupa 365 de zile, respectiv 366 de zile in anii bisecti.

De Anul Nou, un loc aparte il ocupa colindatul si cetele de colindatori care, dupa ce fac urari de sanatate, belsug, bucurie etc., primesc in dar colaci, vin, carnati si uneori bani.

Strigatul peste sat este ceremonialul nocturn al cetelor de feciori pentru judecarea publica a celor care au incalcat regulile comunitatii. Cocotati pe dealuri, movile, copaci sau acoperisuri, ei 'biciuiesc' prin versuri sau injuraturi fetele batrane, flacaii tomnatici, babele care fac farmece si descantece, barbatii care isi lasa nevestele, lenesii, hotii sau betivii.

Acest dialog este asteptat de intreaga comunitate, incheindu-se cu formula 'Cele rele sa se spele, cele bune sa se adune!'. Pentru curatarea relelor si alungarea spiritelor rele, obiceiul este insotit de aprinderea focurilor.

Obiceiuri in prima zi a Anului Nou

In prima zi a noului an, de Sfantul Vasile, se crede ca cerurile se deschid, ca rugaciunile sunt ascultate si ca animalele vorbesc cu glas omenesc. Tot atunci se merge cu 'Plugusorul' si cu 'Sorcova', obiceiuri ce invoca prosperitatea si belsugul pentru gospodaria celui care primeste colindatorii. Se spune ca cei care nu primesc cetele de colindatori vor avea necazuri si saracie in anul ce vine.

In ajunul Anului Nou, in Moldova, cete de flacai si de barbati de curand insurati pleaca cu Plugul. Stravechi obicei agrar derivat dintr-o practica primitiva, trecut printr-un rit de fertilitate, 'Plugusorul' a ajuns o urare obisnuita de recolte bogate in anul care abia incepe.

Textul plugusorului este in excelenta o naratie privind muncile agricole, recurgand la elemente fabuloase. Incepe cu aratul, fiind urmat de semanat, ingrijirea plantelor, recoltat si adusul boabelor in hambare. Plugusorul este intotdeauna insotit de strigaturi, pocnete de bici si sunete de clopotei, dar plugul adevarat, tras de boi, a fost inlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai usor de purtat sau de buhaiul care imita mugetul boilor.

Semanatul este un obicei agrar, structurat dupa modelul colindelor si practicat de copii in dimineata zilei de Anul Nou, dupa incheierea Plugusorului. Colindatorii, purtand traiste de gat incarcate cu seminte de grau, secara, orz, ovaz, mai rar cu porumb, intra in case, arunca boabe cu mana, imitand semanatul pe ogor si le ureaza gazdelor sanatate si roade bogate.

Ei sunt rasplatiti cu mere, colaci sau bani. Dupa plecarea lor, gospodinele aduna semintele si le duc in grajdul vitelor, pentru a fi sanatoase peste an.

Un alt obicei de Anul Nou, umblatul cu Sorcova, reprezinta bucuria copiilor, care poarta o crenguta inmugurita de copac sau o sorcova confectionata dintr-un bat in jurul caruia s-au impletit flori de hartie colorata.

Numele de sorcova vine de la cuvantul bulgar 'surov' (verde fraged), aluzie la ramura abia imbobocita, rupta odinioara dintr-un arbore. Inclinata de mai multe ori in directia unei anumite persoane, sorcova joaca intrucatva rolul unei baghete magice, inzestrata cu capacitatea de a transmite vigoare si tinerete celui vizat. Textul urarii, care aminteste de o vraja, nu face decat sa intareasca efectul miscarii sorcovei.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 5388 ori