Putin cauta sa recastige Germania dupa esecul gazoductului Turkish Stream

Gazprom, marioneta preferata de presedintele rus Vladimir Putin in relatiile cu marile piete de energie, face o noua tumba din apele Bosforului catre cele ale Marii Baltice pentru a descalci o situatie complicata in exporturile de energie ale Rusiei.

Proiectul gazoductului Turkish Stream pare sa fi fost sacrificat de dragul ambitiilor manifestate de Moscova in razboiul din Siria, asa ca Putin isi indreapta atentia spre un alt mare client dependent de gazele rusesti: Germania, noteaza portalul Bloomberg.

Tensiuni Moscova-Ankara

Cu doar o saptamana in urma, pe fondul recentei interventii militare a Moscovei in razboiul civil din Siria, Gazprom, compania de export gaze a Rusiei a anuntat ca va reduce la jumatate dimensiunile gazoductului care urma sa traverseze Turcia pana la granita cu UE.

Doar cateva zile mai tarziu, escaladarea tensiunilor dintre Ankara si Moscova l-au facut pe presedintele Recep Erdogan sa avertizeze Rusia ca programele de cooperare energetica sunt periclitate de violarea spatiului aerian al Turciei de aeronavele militare rusesti.

Situatia difera mult fata de cea din decembrie 2014, cand Putin anunta la Ankara ca Turkish Stream va inlocui proiectul South Stream dezvoltat impreuna cu partenerii din UE.

Planul de atunci al liderului de la Kremlin era sa foloseasca Turcia pentru a transmite in continuare gaze naturale catre Uniunea Europeana fara a mai tranzita teritoriul Ucrainei si fara a se supune legislatiei anti-monopol de pe piata europeana.

Rasucire la 180 de grade

Pentru Putin, renuntarea la proiectul comun cu Turcia nu se transforma automat intr-o catastrofa.

In ultimele luni, Gazprom si oficialii de la Moscova si-au concentrat atentia asupra celuilalt mare consumator de gaze naturale din regiune: Germania.

Drept dovada sta proiectul recent al tronsonului secundar al gazoductului Nord Stream care traverseaza Marea Baltica legandu-se direct de reteaua de distributie a Germaniei.

In septembrie, Gazprom a semnat asocierea cu Wintershall Holding (o subsidiara BASF), E. ON, Gasunie si Engie pentru crearea consortiului Nord Stream care va construi si opera noul gazoduct din Marea Baltica.

In noul proiect, Gazprom si-a pastrat partea leului, de 51% din actiuni, in timp ce restul asociatilor detin pachete de 9 pana la 15,5 procente.

"Putin pariaza pe Nord Stream, dar acest pariu se anunta riscant. Oare Gazprom chiar isi permite sa enerveze Turcia si sa spuna adio unor venituri importante obtinutre de pe aceasta piata?

Greu de crezut", spune sceptic Sijbren de Jong, analist de securitate energetica la Centrul de Studii Strategice din Haga.

Jumatate din bugetul Rusiei este bazat pe exportul de petrol si gaze, iar Gazprom este unul din pilonii economico-politici de baza ai Moscovei folosit pentru apropierea sau sanctionarea anumitor parteneri strategici.

Anul trecut, politica Kremlinului a vizat o intarire a relatiilor cu Turcia si China cauzata de tensiunile aparute intre Rusia si puterile occidentale ca urmare a amestecului Moscovei in declansarea crizei din Ucraina.

Tinta UE

Gazul importat in UE din Rusia reprezinta aproximativ 30% din consumul total al tarilor europene. Aproape o treime din aceasta cantitate este livrata prin reteaua de gazoducte care tranziteaza Ucraina.

Planurile Moscovei includ insa ocolirea acestei tari incepand cu 2019, data la care expira acordul de tranzit semnat intre Moscova si Kiev.

Din acest punct de vedere, chiar si Putin a admis ca varianta Turkish Stream era o solutie perfecta pentru a trage Ucraina pe tusa.

Dar, in ciuda sperantelor sale, proiectul gazoductului Turkish Stream bate pasul pe loc de aproape 8 luni, probabil lipsa acordului interguvernamental dintre Moscova si Ankara fortand Gazprom sa ia in considerare dublarea tronsonului Nord Stream.

Riscul cel mai mare pentru noul proiect Gazprom este ca acesta sa intampine o opozitie ferma din partea oficialilor de la Bruxelles.

Comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete, a comentat saptamana trecuta ca acest proiect concentreaza 80% din importurile de gaze din Rusia pe o singura piata nationala din interirul Uniunii.

In acelasi timp, tarile est-europene manifesta ingrijorare fata de anularea transportului de gaze pe ruta ucrainiana, a remarcat oficialul european.

Gazprom a raspuns ca cererea de gaze de pe pietele cheie ce ar urma sa fie deservite de Nord Stream 2 este in crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut, volumul total de gaze exportate pe piata europeana fiind cu 36% mai mare fata de toamna anului 2014.

Interdependenta

La Ankara insa, subiectul este privit cu ceva mai multa detasare. Analistii cred ca un eventual blocaj in dezvoltarea proiectului Nord Stream 2 ar putea impinge iarasi Rusia la portile Ankarei.

Chiar daca Putin si Erdogan nu vor pica vreodata de acord in privinta Siriei, cooperarea energetica dintre cele doua tari nu va avea de suferit, crede Altay Atli, lector in programul de Studii Asiatice al Universitatii Bogazici din Istanbul.

"Intre cele doua tari exista o puternica interdependenta. Nici Turcia, nici Rusia nu sunt dispuse sa sacrifice perspectivele economice doar pentru ca au idei diferite in ceea ce priveste viitorul politic al lui Bashar al-Assad", spune Atli.

Proiectul Nord Stream 2 nu va fi lovit direct de prevederile legislatiei anti-monopol din UE, dar obstacolele ar putea sa apara in ceea ce priveste distributia gazelor pe piata germana si in tarile vecine.

Rusia deja intampina dificultati in administrarea gazoductului Opal, pe care Gazprom nu il poate folosi in interes propriu decat la jumatate din capacitate, al treilea pachet legislativ care sta la baza liberalizarii pietei de energie stabilind ca acesta trebuie sa fie accesibil si altor competitori.

In vreme ce discutiile polticile dintre Moscova si Ankara ar putea sa evolueze pe un plan paralel fata de cele economice, presedintele Gazprom, Allexei Miller, a anuntat ca Nord Stream 2 reprezinta o prioritate in acest moment pentru companie.

Seful Gazprom a afirmat ca gazoductul din Marea Baltica va area rolul de a asigura si consumul statelor din flancul estic al UE.

In acelasi timp, John Roberts, expert in securitate energetica la Methinks, Scotia, crede ca actualul context geopolitic din Orientul Mijlociu ii forteaza pe rusi sa se concentreze pe livrarea de energie pe piata europeana.