Mostenire grea: Viitorul presedinte american va avea de-a face cu pretentiile lui Putin

Urmatorul presedinte al Statelor Unite va mosteni o relatie cu Rusia la fel de dificila ca pe vremea lui Ronald Reagan, care cataloga URSS drept "un imperiu al raului".

Chiar si cu un personaj ca Donald Trump, care a preaslavit de cateva ori stilul dur al presedintelui Vladimir Putin, relatia dintre Kremlin si Casa Alba nu va fi una usoara, sustine analistul Leonid Bershidsky, intr-un editorial publicat de Bloomberg.

Putin si-a prezentat lista cu doleante inca de luni, 3 octombrie, cam in acelasi moment in care SUA anuntau suspendarea negocierilor cu Rusia pe tema armistitiului din Siria.

Intr-o nota inaintata parlamentului, Putin a amenintat ca va pune capat programului ruso-american de dezarmare in cazul in care Statele Unite nu vor indeplini anumite conditii, cuprinse in lista "tarului de la Kremlin".

Acestea se refera la:

- Reducerea infrastructurii si personalului NATO la nivelul anului 2000;

- Abrogarea Legii Magnitsky, care impune sanctiuni pentru oficialii rusi implicati in cazuri de incalcare a drepturilor omului;

- Abrograrea sanctiunilor impotriva cetatenilor rusi si a companiilor din Rusia;

- Acordarea de despagubiri pentru sanctiunile economice impuse de Statele Unite Rusiei, ca si pentru "contra-sanctiunile fortate" adoptate de Moscova;

- Prezentarea "unui plan clar de distrugere ireversibila" a surplusului de plutoniu detinut de SUA.

"Prea putin!"

Parerea analistilor este ca Putin va primi un raspuns la toate aceste solicitari cam prin preajma sarbatorii de Sfantu' Asteapta.

"A cerut cam putin. Putea sa ceara si Alaska inapoi, tineretea vesnica, pe Elon Musk si un bilet la Disneyland", a comentat ironic Leonid Volkov, un opozant al actualului presedinte.

Chiar daca, prin absurd, administratia americana ar fi pregatita in acest moment sa anuleze sanctiunile economice impuse Rusiei, pare greu de crezut ca vreun presedinte american, fie el si Donald Trump, va accepta ideea umilitoare de a plati despagubiri pentru acestea, ba chiar si pentru setul de contra-sanctiuni al Moscovei.

La fel de bine, ideea restructurarii NATO la nivelul anului 2000 este una respinsa din start.

In ceea ce priveste programul de dezarmare nucleara si transformarea plutoniului in combustibil, acesta avea mai mult un rol simbolic si parea oricum aproape de a se incheia in orice moment.

Pe langa cele 34 de tone puse la bataie de fiecare din cele doua tabere - o parte infima fata de capacitatea arsenalelor nucleare ale celor doua puteri militare - programul intrase intr-o faza de inghet inca din 2014, in urma neintelegerilor dintre expertii rusi si cei americani privind eliminarea reziduurilor de plutoniu si a costului ridicat de convertire in energie.

Jocul lui Putin pare mai degraba unul care sa aminteasca lumii intregi ca Rusia are inca anumite cantitati impresionante de plutoniu, spre deosebire de multi dintre vecinii sai.

Spre exemplu, presedintele ucrainean Petro Poroshenko probabil regreta armanic decizia liderilor de la Kiev din anul 1990, cand tara sa a cedat arsenalul nuclear detinut in schimbul unei promisiuni facute de Rusia, SUA si Marea Britanie ca nu va fi atacata, comenteaza Leonid Bershidsky.

"Arogantele Kremlinului"

Nu conteaza daca Washingtonul va tine cont sau nu de cerintelele lui Putin, cata vreme liderul rus a vrut doar sa demonstreze intr-un stil cat se poate de arogant ca Rusia nu si-a pierdut statutul de forta egala SUA.

De asemenea, gestul liderului de la Kremlin este un memento pentru oricare dintre viitorii presedinti americani, obligati astfel sa-si aminteasca ca pacea cu Rusia are pretul ei.

Iar aroganta Kremlinului va continua sa fie vizibila si in Siria, unde Putin stie ca SUA nu isi vor intensifica prezenta, fapt care ii va permite sa-l ajute pe dictatorul Bashar al-Assad sa dea o lovitura decisiva rebelilor din Alep inainte de schimbarea liderului de la Casa Alba.

Sigur, o asemenea demonstratie de forta are si ea costuri ridicate. Spre exemplu, ministrul de Finante rus a propus luni o rectificare pozitiva a bugetului de Aparare si Securitate cu 680 de miliarde de ruble, adica aproximativ 11 miliarde de dolari.

O astfel de suplimentare a bugetului Apararii nu poate insemna decat reducerea cheltuielilor in alte domenii si alte taieri salariale in sistemul public din Rusia, dar Putin stie ca multi dintre conationalii sai sunt in stare sa stranga cureaua drastic doar din mandria de a se opune vesnicului inamic, Statele Unite.

Este greu de crezut ca administratia Obama va raspunde cerintelor formulate de Kremlin, dar, cu siguranta, viitorul presedinte va avea de furca cu atitudinea beligeranta a Rusiei.

O solutie ar fi suplimentarea sanctiunilor economice pana cand regimul lui Vladimir Putin va ceda din interior, dar aceasta presupune si riscul intensificarii activitatilor militare desfasurate de Moscova in Orientul Mijlociu si in alte regiuni, conchide Bershidsky.