Germania da semne ca vrea pace cu Rusia

Vizita ministrului Economiei din Germania, Sigmar Gabriel, la Moscova transmite semnalul ca Berlinul este pe cale sa isi regandeasca pozitia fata de Rusia.

Oficial, vizita demnitarului german a fost prilejuita de invitatia de a discuta cu Vladimir Putin aspecte legate de schimburile comerciale dintre cele doua tari, dar analistii Stratfor vad in acest eveniment o tatonare a terenului facuta de nemti in vederea unei impacari cu Rusia.

Contre europene

Vizita ministrului german s-a petrecut cu doar trei luni inaintea votului pe care liderii tarilor UE trebuie sa il exprime fata de mentinerea sau ridicarea sanctiunilor economice impuse Rusiei pentru implicarea in criza din Ucraina.

In ultimele luni, conflictul din estul Ucrainei s-a atenuat, neinregistrandu-se decat sporadice incalcari ale acordului de incetare a focului convenit in cadrul intalnirii de la Minsk din februarie.

O eventuala propunere a Germaniei de a ridica sanctiunile economice impuse Rusiei ar putea atrage totusi nervozitatea liderilor din tarile Europei centrale si de sud-est sau din statele baltice.

In acest context, Berlinul pare mai degraba sa tatoneze terenul decat sa discute fatis reluarea relatiilor cordiale cu Moscova.

In ciuda faptului ca tari precum Italia sau Franta s-ar bucura in cazul unei relaxari a relatiilor ruso-europene, statele din regiunea centrala si de sud-est a Europei nu agreeaza aceasta idee.

Cai de negocieri subtile intre Berlin si guvernele de la Varsovia, Budapesta, Praga, Sofia sau Bucuresti nu prea par sa existe in conditiile in care Germania a fortat nota impunand cote obligatorii de refugiati distribuiti in toata Europa.

In plus, Polonia se simte direct amenintata de Rusia, asa cum cele trei state baltice sau chiar Romania impartasesc temeri similare.

O eventuala apropiere diplomatica si economica intre Berlin si Moscova ar ridica semne de intrebare si la Kiev, dar si la Washington.

In acest caz, administratia americana va fi nevoita sa mizeze mai mult pe aliatii cheie din flancul sud-estic al Europei: Polonia si Romania, tarile aflate in calea traseelor comerciale terestre dintre Germania si Rusia.

Putin, de la outsideri la lideri cu potential

Interesul lui Putin fata de potentialii viitori lideri europeni este si el la cote maxime.

Sigmar Gabriel este unul dintre reprezentantii de top ai Social-Democratilor din Germania, un partid aflat acum in coalitia guvernamentala condusa de Angela Merkel.

In acelasi timp, Merkel sufera de o lipsa de popularitate pe plan intern cauzata de invazia refugiatilor in Germania, ceea ce pune destul de mult sub semnul intrebarii succesul actualului cancelar in lupta electorala din 2017.

In acest context, social-democratul Gabriel s-ar putea dovedi un aliat de nadejde pentru Putin in viitorul apropiat.

O dovada ca liderul de la Kremlin a renuntat la politica "Divide et Impera" practicata pana acum doar cu actori de rang secund din UE, precum Viktor Orban, Alexis Tsipras sau Milos Zeman, presedintele Cehiei, o reprezinta si intalnirea programata cu ex-presedintele francez Nikolas Sarkozy.

Cei doi au avut o intrevedere la Moscova pe 29 octombrie, Putin incercand sa speculeze astfel o veche legatura de amicitie cu Sarkozy, dar si sansele acestuia de a reveni la Palatul Elysee incepand cu 2017.

Dureri economice comune

In spatele intalnirii dintre ministrul german al Economiei si "tarul" de la Kremlin se ascund insa si necazuri economice cu care ambele state se confrunta in acest moment.

Germania este intr-adevar motorul economic al zonei euro si al Uniunii Europene, dar este un motor ce gafaie neputincios in fata cresterii economice anemice de pe continent.

Inainte de vizita sa la Moscova, Sigmar Gabriel a dat publicitatii si un raport privind relatiile economice bilaterale dintre Germania si Rusia.

Conform datelor prezentate de oficalii germani, in primele sase luni ale acestui an, exporturile in Rusia au scazut cu 31,5 procente comparativ cu primul semestru al anului trecut.

Rusia este doar al 13-lea partener comercial al Germaniei din aceasta perspectiva, dar luand in considerare slabiciunea manifestata de China si slaba redresare a economiei din zona euro, orice piata de export devine valoroasa pentru Berlin.

Acsta, nemailuand in calcul faptul ca, inainte de declansarea crizei ucrainiene, Moscova si Berlinul negociasera o serie de investitii comune in industria feroviara sau chimica din Rusia.

Berlinul manifesta un interes deosebit si fata de gazul rusesc, mai ales dupa ce Gazprom a reusit sa creeze un consortiu cu parteneri occidentali pentru construirea tronsonului secundar al gazoductului Nord Stream ce livreaza gaze naturale din Rusia direct in Germania.

De altfel, ministrul Gabriel s-a intalnit pe 8 octombrie, la Berlin, cu seful Gazprom, Alexei Miller, si pe 29 octombrie, la Moscova, cu ministrul Energiei din Rusia, Alexander Novak.

Pana la urma, Germania este cel mai mare consumator de gaz rusesc din piata interna a UE, ceea ce ii face pe oficialii de la Berlin sa oscileze de multe ori periculos in fata intereselor Rusiei in estul Europei doar pentru a se asigura ca va beneficia de un pret bun la gazele naturale.

De partea cealalta, Rusia se confrunta cu o contractie de 4% a economiei pe anul in curs, in urma prabusirii pretului petrolului si a mentinerii sanctiunilor economice.

Mai mult, ministrul Economiei Anton Siluanov a recunoscut deschis ca 2016 este ultimul an in care Moscova va putea acoperi deficitul bugetar din fondurile de rezerva ale statului.

In acest context, devine limpede ca, pentru Putin, 2017 este un an crucial in relatia cu Europa.

Schema prin care companiile din Rusia ar încerca să scape de sancțiunile occidentale

Comercianții din Rusia și China fac afaceri cu sârmă de cupru, în pofida sancțiunilor vestice, și evită taxele, pretinzând că tranzacțiile se referă la resturi de metale, conform unei...