Fisuri in cercul puterii de la Moscova: Tarul Putin risca sa fie detronat chiar de oamenii lui

Sfarsitul erei Putin a fost propovaduit in mai multe randuri de intelectualii de dreapta din Rusia, prima data dupa anuntarea rocadei cu Dmitri Medvedev, a doua oara dupa anexarea Crimeii si, mai nou, pe fondul crizei economice care zguduie din temelii tara.

Ultimul diagnostic care stabileste faza terminala in care se afla regimul Putin ii apartine lui George Soros, miliardarul american preconizand ca regimul actual va rezista cel mult pana in 2017, din cauza sanctiunilor occidentale.

Cu toate acestea, caderea "tarului" poate fi mai degraba orchestrata din interior, chiar de catre oamenii sai de incredere, care incep sa-si piarda rabdarea, remarca jurnalista Karina Orlova, corespondent la Washington al postului de radio Ecoul Moscovei, intr-o analiza publicata in revista The American Interest.

Lovituri de palat si revolutii

Soros isi bazeaza predictia pe slabiciunea economiei Rusiei in fata sanctiunilor economice si a prabusirii pretului la petrol, anul 2017 putand reprezenta declararea falimentului unui stat care nu a reusit sa se reformeze indeajuns in cei 25 de ani de la dizolvarea URSS.

Pentru Soros, Putin se bucura de o popularitate masiva atata vreme cat reuseste sa asigure multimilor o "stabilitate financiara si cresterea inceata, dar constanta a nivelului de trai".

Din acest punct de vedere, pozitia "tarului de la Kremlin" pare subrezita de criza economica din tara, singurele sale atuuri fiind diversiunile reprezentate de razboiul din Siria si amenintarea unei ciocniri cu Occidentul pe tema crizei ucrainene.

Pe de alta parte, o scurta privire asupra istoriei Rusiei arata ca nu masele furibunde ajung sa schimbe de obicei liderii, revolutiile din aceasta tara fiind mai mereu precedate de lovituri de palat.

Din acest punct de vedere, presa occidentala a preferat sa se concentreze pe reactiile grupurilor sociale nemultumite de politica Moscovei, de la camionagii pana la datornici cu credite luate in valuta, in vreme ce analistii interni cauta fisuri in zidul elitelor politice si economice de care s-a inconjurat presedintele rus.

O astfel de analiza, apartinand Mariei Snegovaia, editorialist al publicatiei Vedomosti, pleaca de la premisa ca intreaga camarila a presedintelui rus - temutii siloviki - este construita dupa modelul structurilor mafiote din jurul dictatorului sirian Bashar al Assad, in realitate Vladimir Putin fiind mai vulnerabil decat aliatul sau de la Damasc.

Paralela Putin-Assad

In ciuda aparentelor, Putin se afla totusi intr-o postura mai vulnerabila decat Bashar al Assad din pricina motivelor diferite care anima clicile de sustinatori ai celor doi sefi de stat.

Spre deosebire de ciracii lui Assad, uniti de apartenenta la o minoritate religioasa, sustinatorii lui Vladimir Putin sunt manati din spate de interesul de a beneficia de monopolul rentelor redistribuite de regim: pozitii politice de top, o cariera in serviciile de securitate, un post in birocratie etc.

Spre deosebire de situatia din Siria, niciunul dintre acestia nu isi vede existenta amenintata in mod direct de disparitia "tarului".

Pentru Snegovaia, atat vreme cat regimul isi bazeaza existenta pe redistribuirea acestor favoruri, orice dezechilibru economic ii va face pe beneficiari sa declanseze lupte intense pentru accesul la un bazin tot mai sarac in resurse.

Cercul intim

In jurul lui Putin se disting din prima consilierii sai pe teme de securitate, mai toti fosti agenti KGB: seful personalului, Sergei Ivanov, Secretarul Consiliului de Securitate, Nikolai Patrushev, Seful Serviciilor Secrete Externe, Mikhail Fradkov si seful FSB, Alexander Bortnikov.

Toti acestia nu dau raportul decat in fata presedintelui, avand o autoritate care scapa controlului guvernamental sau parlamentar.

Cercul intim este completat de oligarhii creati de Putin: familia Rotenberg, Iuri si Mihail Kovalciuk, Ghenadi Timcenko si clanul Shamalov, al carui cel mai tanar reprezentant, Kirill, este si ginerele lui Putin.

Numele unora dintre ei erau adevarate enigme in urma cu 10-12 ani, abia dupa instalarea la putere a lui Vladimir Putin remarcandu-se prin aparitia lor in topul miliardarilor Forbes din Rusia.

Sub varful piramidei puterii se regasesc si oligarhii creati in perioada Eltin, o parte dintre acestia, in special cei care au manifestat ambitii politice - Mihail Khodorkovski sau Vladimir Gusinski - fiind vanati, obligati sa-si instraineze averile, arestati sau exilati.

Lectia renuntarii la orice proiect politic personal pare sa fi fost invatata rapid de restul miliardarilor creati in epoca Eltin, dar acest lucru nu le garanteaza neaparat si securitatea personala sau a afacerilor lor.

O demonstreaza cu varf si indesat prigoana declansata in 2014 impotriva lui Vladimir Yevtushenkov, locul 15 in topul milionarilor Forbes din Rusia, cu o avere de 8,3 miliarde dolari, acuzat de frauda si furt in cazul uneia dintre cele mai mari companii petroliere din Rusia, Bashneft.

Odata ce Yevtushenkov a acceptat sa renunte la actiunile detinute in companie in favoarea statului rus, acuzatiile au fost retrase.

A fost inca un semnal de alarma in randul oligarhilor cu state vechi din Rusia, unul dintre cei care si-a dat seama de pericolul la care este expus fiind proprietarul Alfa Bank, Mikhail Fridman, care a parasit Moscova pentru a se adaposti la Londra.

De altfel, Fridman a fost si unul dintre prietenii lui Boris Nemtov, liderul opozitiei asasinat sub zidurile Kremlinului.

Intre cele doua grupuri de afaceristi rusi, cei cu averi consolidate in era lui Putin au avantajul de a fi unici beneficiari ai contractelor generoase oferite de guvernul federal. Ceilalti au fost trasi pe tusa de mai multa vreme.

Pana la bani

Revolutia din Ucraina care a dus la indepartarea lui Viktor Ianukovici din fruntea statului a demarat o ampla campanie de propaganda a Moscovei in care protestatarii de pe euromaidanul din Kiev erau descrisi ca o junta fascista care a pus mana pe tara vecina.

Ironia sortii face ca Putin sa fie chiar el in pericol de a fi detronat de o junta militara formata tocmai din apropiatii sai.

Pericolul unei lovituri de palat este real, in contextul in care consilierii pe teme de securitate ai presedintelui Rusiei tind sa desemneze de fiecare data puterile occidentale ca inamicii eterni ai tarii, iar noii miliardari de carton ridicati de Putin resimt presiunea exercitata de criza economica.

Oricare din exponentii acestor doua sfere de interese ar fi gata sa contribuie la detronarea tarului, in cazul in care acesta renunta fie la ambitiile militare manifestate de Moscova in ultimii ani fie la alimentarea averilor construite pe bani de la buget.

Ar fi o ironie maxima ca Moscova sa pice in mana unei junte militare, dupa doi ani in care a condamnat necontenit ascensiunea "juntei fasciste" de la Kiev, conchide Karina Orlova.