Depresia costa statul roman circa 1% din PIB. Care sunt cele mai riscante profesii

Unele profesii predispun la depresie mai mult decat altele. Principalele cauze sunt nivelul de stres, numarul de ore de munca si nivelul scazut de control si predictibilitate a activitatii, reiese din studiile efectuate de cercetatorii din domeniu. Cu toate acestea, depresia este o afectiune care nu iarta nicio categorie socio-profesionala.

Avocatii sunt cei mai expusi riscului de a suferi de depresie - de 2,5 ori mai mult decat populatia generala, reiese dintr-un studiu efectuat de organizatia Beyond Blu din Australia. Mai mult, studiul atrage atentia asupra faptului ca persoanele care profeseaza in domeniul juridic sunt rareori dispuse sa isi recunoasca problemele si sa apeleze la ajutor specializat.

Urmatoarele categorii profesionale afectate de depresie sunt, conform studiului citat, analistii din asigurari, contabilii, IT-istii, arhitectii si inginerii. In general, cei care au profesii din categoria "gulere albe" sunt mai afectati de depresie decat populatia generala, care include si somerii sau persoanele fara adapost, afirma acelasi studiu.

"Depresia este in prezent principala cauza de dizabilitate (incapacitate de munca) la nivel mondial, conform ultimelor date publicate de Organizatia Mondiala a Sanatatii in 2014. Depresia ne costa pe noi, romanii, aproximativ 1% din PIB, in primul rand prin costurile indirecte legate de scaderea productivitatii, cresterea numarului de zile de concediu (medical sau fara plata), a absenteismului precum si a ceea ce literatura de specialitate numeste 'presenteeism' - situatia in care persoana aflata in suferinta se prezinta la locul de munca, dar este total neproductiva", a declarat Andreea Enache-Tonoiu, directorul general al Centrului Medical Bellanima.

In SUA, un studiu efectuat de health.com a evidentiat care sunt principalele categorii profesionale expuse riscului de depresie.

1. Specialistii din domeniul sanatatii (medici, asistente, terapeuti), care lucreaza adeseori foarte mult, pot avea un program de lucru imprevizibil si sunt in permanenta expusi unor situatii-limita in care, nu de putine ori, viata pacientilor este in mainile lor.

2. Artistii, scriitorii si oamenii din industria divertismentului, a caror profesie se asociaza de multe ori cu ore de lucru imprevizibile, venituri inconstante si izolare.

3. Profesorii, prin prisma specificului activitatii lor, ei avand rolul sa raspunda exigentelor copiilor, parintilor si celor ale managementului scolii, fiecare dintre acestia avand asteptari si criterii diferite de eficienta.

4. Agentii de intermedieri financiare, consultantii financiari si contabilii, care au un grad foarte redus de control asupra pietei pe care activeaza si de predictibilitate asupra rezultatelor muncii lor, cuplate cu o responsabilitate foarte mare pentru utilizarea adecvata a resurselor financiare ale unor intregi companii sau a finantelor personale ale clientilor persoane fizice.

5. Agentii de vanzari, din cauza deplasarilor numeroase care ii izoleaza de familie si prieteni, a numarului de ore lucrate, a presiunii constante pentru obtinerea rezultatelor asteptate, precum si a imprevizibilitatii veniturilor.

Studiile au aratat ca unul din sase cazuri de depresie are printre principalii factori generatori stresul la locul de munca. Nu trebuie totusi sa tragem concluzia ca munca ne deprima. Din contra, activitatea profesionala este o sursa de satisfactie simbolica si materiala pentru foarte multi oameni, iar absenta ei (prin somaj sau incapacitate de munca) este un factor de risc pentru tulburarea depresiva mult mai mare decat prezenta ei, fie si in conditii de stres moderat.

"Prevalenta depresiei in randul populatiei europene este si ea in continua crestere. Din pacate, ceea ce genereaza si intretine efectele negative profunde ale acestei tulburari la nivel individual, familial, social si economic-profesional este mai putin boala in sine, si mai mult stigmatul social care o inconjoara", a adaugat Enache-Tonoiu.

Stigmatul social este cel care impiedica de foarte multe ori accesul la serviciile de specialitate, la suportul social si la sprijinul pe care companiile ar putea sa il acorde angajatilor care trec printr-un episod depresiv. La nivel european exista initiative vizibile de a convinge companiile sa devina o parte a solutiei, iar Centrul Medical Bellanima, ca reprezentant national al European Depression Association, joaca un rol semnificativ in activitatilela nivelul Parlamentului European de a face din tratarea adecvata a depresiei o prioritate a sistemelor de sanatate nationale, dar si a companiilor.

Acestea pot contribui semnificativ la reducerea impactului social si economic al depresiei, atat prin masuri si programe de preventie, cat si prin actiuni de management corect al situatiilor in care un angajat este deja afectat de depresie.