Bolile neurologice ii afecteaza tot mai mult pe tineri

Scleroza multipla, neuropatiile periferice, boala Parkinson sunt afectiuni neurologice a caror incidenta este in crestere si la populatia tanara . Daca scleroza multipla este considerata cea mai invalidanta boala neurologica a adultului tanar, pentru celelalte afectiuni, prezenta la varste mai tinere este un semnal de alarma pentru specialisti.

Si accidentul cerebral vascular este o afectiune intalnita tot mai adesea la tinerii sub 30 de ani, in prezent peste 31% din numarul total de pacienti cu AVC ischemic au varste cuprinsa intre intre 20-64 de ani (circa 20.000 de noi cazuri anual), in crestere de la 25% in 1990 . Aceste teme alaturi de preventia secundara a AVC, in cazul persoanelor care au suferit un prim accident vascular cerebral ischemic vor fi dezbatute la a IX-a editie a Scolii Internationale de Vara de Neurologie care are loc in intervalul 7-10 iulie la Eforie Nord.

Evenimentul, ce aduce in Romania varfuri ale medicinei si cercetarii stiintifice, este organizat de Fundatia Societatii pentru Studiul Neuroprotectiei si Neuroplasticitatii (SSNN) impreuna cu Societatea de Neurologie din Romania (SNR) si un consortiu international de universitati, sub egida Federatiei Europene a Societatilor de Neuroreabilitare (EFNRS) si a Federatiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR).

Coordonatorii evenimentului sunt prof. dr. Natan Bornstein, de la Universitatea din Tel Aviv, Centrul Medical Sourasky si prof. dr. Dafin Muresanu, Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu" din Cluj-Napoca , presedinte al Societatii de Neurologie din Romania (SNR) si al Societatii pentru Studiul Neuroprotectiei si Neuroplasticitatii (SSNN) si prof. dr. Ovidiu Bajenaru, Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti, presedintele de onoare al Societatii de Neurologie din Romania (SNR) . "Prioritatea noastra, in ceea ce priveste programele educationale ale Scolii Internationale de Neurologie, este extinderea activitatilor spre tarile din estul geografic al Europei, tarile asiatice si din America Latina. Avem inscrisi peste 120 de participanti", a declarat prof dr Dafin Muresanu.

Scleroza multipla este o boala autoimuna, o afectiune cronica, inflamatorie si degenerativa a sistemului nervos central, ale carei cauze nu sunt complet cunoscute si pentru care nu exista un tratament care sa asigure vindecarea completa si definitiva. Debutul bolii are loc in majoritatea cazurilor intre 20 - 30 de ani.. La varste de peste 50 de ani, boala afecteaza de doua ori mai mult femeile decat barbatii. Se intalneste rareori si la varste sub 18 ani. Statisticile arata ca, la nivelul UE, numarul bolnavilor de scleroza multipla a crescut semnificativ in ultimii sase ani, ajungand la circa 600.000. In Romania exista aproximativ 6000-7000 de persoane care au scleroza multipla, o prevalenta de 32-34% la suta de mii de locuitori.

Ceea ce stim sigur este ca astazi, 2700 de bolnavi cu scleroza multipla beneficiaza de tratament imuno-modulator la standarde mondiale. Romania are deja un registru national, prin grija Societatii de Neurologie din Romania, care va fi operational din a doua jumatate a anului viitor.

Datele prezentate de Platforma Europeana a Sclerozei Multiple situeaza Romania pe locul 27 din 33 de state din Europa, la capitolul servicii medicale acordate pacientilor diagnosticati cu aceasta boala invalidanta. "Simptomele obisnuite includ: oboseala patologica, probleme de motilitate, tulburari de coordonare, echilibru, sensibilitate, durere, tulburari cognitive, depresie si multe altele.

Practic, aproape orice simptom sau semn neurologic poate fi prezent in scleroza multipla. Desi, nicaieri nu exista un tratament minune care sa vindece boala, dupa indelungi cercetari in domeniu, au fost create terapii care imbunatatesc semnificativ calitatea vietii pacientilor", a adaugat prof. dr. Dafin Muresanu.

Aceleasi statistici ingrijoratoare, care includ si Romania, vizeaza neuropatiile periferice. De aceasta data insa, factorii de risc sunt mai la indemana, depistarea lor la varste cat mai tinere avand legatura cu stilul de viata: consum excesiv de alcool, deficiente in alimentatie, expunerea la substante toxice etc.

Si in ceea ce priveste boala Parkinson, varsta la care aceasta ar putea sa apara a scazut in ultimii ani. Anual, la nivel mondial 10 oameni din 100.000 sunt diagnosticati cu aceasta suferinta, fiind a doua afectiune neurodegenerativa, ca frecventa, dupa maladia Alzheimer. Desi cel mai adesea se considera ca afecteaza predominant persoanele trecute de 65 de ani, trebuie precizat ca poate surveni chiar si in jurul varstei de 20 ani. La nivel mondial, pe baza studiilor de prevalenta disponibile, se considera ca sunt aproximativ 6 milioane de persoane cu boala Parkinson. Este posibil ca acest numar sa fie mai mare, tinand cont de cazurile inca nediagnosticate. In Romania se estimeaza ca sunt tratati in jur de 70.000 de pacienti cu boala Parkinson.

Cum ajung tinerii sa sufere de aceste boli, unele denumite pana de curand bolile batranetii? "De obicei, debutul la varsta tanara in cazul unor afectiuni cum este boala Parkinson se asociaza cu anumite predispozitii genetice. Factorii de mediu pot favoriza si ei aparitia acestor suferinte si anume expunerea la diverse substante chimice (pesticide, insecticide, substante organoclorurate), traumatismenle cerebrale, in cazul sindromului parkinsonian", spune presedintele Societatii Romane de Neurologie.

Ce trebuie facut? Odata cu trecerea anilor trebuie eliminati factorii de risc care pot declansa sau agrava o boala neurologica. "Evenimentele negative din viata noastra au repercusiuni si asupra sistemului imunitar, diminuand capacitatea de aparare a organismului si favorizand aparitia bolilor. De exemplu, stresul poate duce la cresterea tensiunii arteriale, care este un factor de risc major pentru accidentul vascular cerebral.

Accidentele vasculare cerebrale pe langa impactul lor asupra functiilor motorii si senzoriale ale creierului se pot genera si tulburari cognitive. Asa cum am mai spus, unele boli neurodegenerative cum ar fi scleroza laterala amiotrofica si coreea Huntington au o importanta componenta genetica", puncteaza prof. dr Dafin Muresanu. Sedentarismul, alimentatia dezechilibrata, bogata in carbohidrati si grasimi saturate este daunatoare si in cazul bolilor neurodegenerative.

Dintr-o alta perspectiva, studii recente sugereaza faptul ca mersul pe jos in ritm alert, timp de 45 minute pe zi, cel putin 3 zile pe saptamana se asociaza cu imbunatatirea semnificativa a performantelor intelectuale, capacitatii de concentrare si a starii de sanatate in general. Si in acest sens sunt multe dovezi stiintifice care au stabilit efectul benefic al activitatii fizice regulate asupra memoriei, capacitatii de concentrare si a starii de sanatate in general. Oamenii ar trebui sa se alimenteze echilibrat, sa comunice intre ei cat mai mult si pozitiv, sa mentina o activitate cognitiva timp indelungat (in special cititul) si sa desfasoare activitate fizica moderata.