Achizitiile publice, sursa de coruptie si mai nou, motiv de infrigement pentru Romania

Dupa sase ani de la integrarea in Uniunea Europeana, domeniul achizitiilor publice reprezinta inca un izvor nesecat de frauda si coruptie in Romania. Legislatia romaneasca este haotica, iar directivele europene nu au fost implementate corespunzator. Rezultatul? Ore suplimentare pentru angajatii DNA si mai nou, un "ultimatum" al Uniunii Europene, oferit printr-o procedura de infrigement.

Comisia Europeana s-a sesizat in urma licitatiei de reabilitare a DN Crasna-Iasi, in valoare de 43 milioane de euro, cu finantare asigurata de Guvern si Banca Europeana de Investitii (BEI). Contractul a fost castigat de asocierea Spedition Umb si Tehnostrade, doua firme controlate de Dorinel Umbrarescu, unul dintre "regii asfaltului".

"Comisia Europeana a cerut Romaniei sa respecte pe deplin directivele europene privind achizitiile publice. Comisia argumenteaza ca procedurile de licitatii pentru o licitatie de executie lucrari prin solicitare de oferte, pentru reabilitarea drumului national intre Crasna si Iasi, au fost realizate prin incalcarea Directivelor 2004/18/CE si 89/665/CEE", se arata intr-un comunicat al institutiei de la Bruxelles.

Procedura de licitatii a fost gestionata de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) si a fost desfasurata pe baza unei legi nationale care s-a constatat ulterior a fi incompatibila cu legislatia UE. Mai exact, din anuntul de participare lipseau informatii esentiale, iar ofertantii erau privati de dreptul lor deplin la un recurs efectiv. Asadar, daca in doua luni Romania nu prezinta masuri prin care sa se puna capat incalcarii legislatiei UE, Comisia poate decide sa sesizeze Curtea de Justitie.

Achizitiile publice ii tin ocupati pe baietii de la DNA

Insa pana la legislatia UE in materie de achizitii publice, "baietii destepti" nu respecta nici Codul Penal. Dosarele de frauda si coruptie zac teanc la DNA, in timp ce anchetatii continua sa faca afaceri cu statul. Business24 iti prezinta cateva exemple recente, care ofera un indiciu al dimensiunii fraudei din domeniul achizitiilor publice.

O condamnare celebra este cea a fostului director Hidroelectrica, Traian Oprea, in dosarul "prizelor Samsung".

Oprea a primit, joi, noua ani de inchisoare, intr-o sentinta a Tribunalului Bucuresti. El a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, dupa ce ar fi incheiat contracte cu "baietii destepti" din pozitia de director general al companiei, functie pe care a detinut-o in perioada 2003-2009.

In plus, Oprea ar fi fost implicat in achizitia de prize si intrerupatoare chinezesti din bazar, inscriptionate in fals cu sigla Siemens, cu un pret de 38 de ori mai mare decat valoarea reala, valoarea contractului ridicandu-se la 4,5 milioane de euro.

Nelu Iordache, coleg de "breasla" cu Umbrarescu, a fost trimis in judecata de DNA, intr-un dosar de delapidare, fals, spalare de bani si inselaciune, in cazul unui contract pe care l-a castigat firma sa, Romstrade, pentru constructia primului tronson din autostrada Nadlac-Arad. El ar fi folosit avansul de sapte milioane de euro in alte scopuri decat pentru lucrarile finantate din fonduri de coeziune si ar fi facut interventii la mai multi inalti oficiali pentru evitarea rezilierii contractului.

Si reprezentantii statului fac vizite la DNA. Primarul municipiului Baia Mare, Catalin Chereches, este urmarit penal pentru luare de mita in forma continuata, trafic de influenta in forma continuata si efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia pe care o indeplineste.

In cursul anilor 2011-2013, el ar fi pretins si primit sume de bani cu titlu de foloase necuvenite de la reprezentantii a cinci societati comerciale, pentru a-si incalca atributiile de serviciu si pentru a favoriza aceste firme in procedurile de achizitie publica organizate de primarie, atat cu ocazia atribuirii contractelor cat si pe parcursul derularii acestora.

Oficialii romani se bat in piept ca fac in cateva luni ce nu s-a facut in noua ani

Ministrul Afacerilor Europene, Eugen Teodorovici, vrea sa implementeze pana in toamna noua Directiva Europeana in materie de achizitii publice, desi documentul se afla doar in faza de proiect.

Urmatoarea dezbatere in plenul Parlamentului European, privind proiectul Directivei Europene pentru achizitii publice, va avea loc in 10 septembrie 2013, insa adoptarea documentului nu este garantata. Negocierile se pot prelungi, iar documentul initiat inca din 2010, ar putea suferi modificari.

"Intentionam sa transpunem in legislatie pana cel tarziu in luna septembrie prevederile viitoarei Directive Europene in materie de achizitii publice, urmand ca in paralel sa dezvoltam un sistem institutional mai eficient si performant, dupa modelul si cu sprijinul altor state membre, astfel incat sa reducem riscurile de corectii financiare, sa fim mai bine organizati in pregatirea, derularea si verificarea procedurilor, cu rezultate concrete in gradul de absorbtie a banilor europeni", a declarat ministrul Eugen Teodorovici, miercuri, in cadrul unei vizite la Bruxelles.

Totusi, Lucian Vladescu, seful Autoritatii de Achizitii Publice ofera un termen de implementare de minimum un an de la publicarea noii directive in Monitorul Oficial.

"E problmea dumnealui si nu vreau sa comentez ce a spus dumnealui - e ministru, iar eu am rang de secretar de stat. In timp ce ANRMAP este responsabil de domeniul achizitiilor, dumnealui e responsabil de partea de fonduri europene si uneori am impresia ca lumea nu intelege ca exista o diferenta. Eu cred ca nu avem cum sa transpunem directivele europene in septembrie, mai intai trebuie sa apara. Din momentul in care apar, avem nevoie de cel putin un an, nu e cazul nici sa ne grabim, nici sa facem ca in 2006, sa venim cu OUG. Daca e votata in septembrie, se va publica pana la sfarsitul anului, deci mai devreme de 1 ianuarie 2015, nu cred ca o putem implementa", a declarat Vladescu, in cadrul unui interviu acordat Business24.

Ce prevede viitoarea Directiva Europeana pentru achizitii publice

Reformele propuse vizeaza modernizarea in profunzime a metodelor si a instrumentelor existente. Obiectivul principal consta in a simplifica normele si procedurile si a le face mai flexibile. In acest scop, Comisia propune in special:

- posibilitatea de a recurge mai frecvent la negociere, ceea ce le va permite autoritatilor contractante sa achizitioneze bunuri si servicii mai potrivite nevoilor lor la cel mai bun pret;

- extinderea si, pe termen mediu, generalizarea comunicarii pe cale electronica in domeniul achizitiilor publice, aceasta fiind un mijloc esential de simplificare a achizitiilor publice;

- reducerea drastica a sarcinii administrative prin reducerea numarului de documente solicitate operatorilor economici, ceea ce va usura viata acestora.

De asemenea, se urmareste inlesnirea accesului IMM-urilor la contracte de achizitii publice: Accesul IMM-urilor va fi facilitat si sporit prin masuri care vizeaza reducerea sarcinii administrative, prin incurajarea puternica a impartirii contractelor in loturi si a limitarii cerintelor privind capacitatea financiara impuse pentru depunerea unei oferte.

Reforma propusa vizeaza, in acelasi timp, facilitarea unei mai bune utilizari calitative a achizitiilor publice prin acordarea unei ponderi mai mari criteriilor sociale si de mediu, fie prin abordarea bazata pe costurile pe ciclu de viata, fie prin integrarea persoanelor vulnerabile si defavorizate, contribuind astfel la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020.

Reforma mai include, de asemenea, si imbunatatirea masurilor existente de combatere a conflictelor de interese, a favoritismului si a coruptiei pentru a garanta integritatea procedurilor avand in vedere riscurile financiare implicate.