Vosganian: Romania trebuie sa imprumute 17 miliarde euro in 2011

Luni, 17 Ianuarie 2011, ora 23:35
2239 citiri
Vosganian: Romania trebuie sa imprumute 17 miliarde euro in 2011

"In 2011 scadentele de rostogolit sunt de aproximativ 12 mld euro. Dobanzile pe care trebuie sa le platim sunt de peste 2 mld euro, iar imprumuturile ca sa acoperim deficitul bugetar sunt de aproape 6 mld euro. Anul acesta, Romania trebuie sa se imprumute cel putin 17 mld euro si sa mai dea in plus de la buget inca 2 mld euro", a declarat pentru Bloombiz.ro fostul ministru de Finante, Varujan Vosganian.

Guvernele au ales sa rezolve problema datoriilor facand altele noi. Cat poate tine aceasta solutie?

Datoria Romaniei intre 2004-2008 a scazut la 13% din PIB, fata de 19% cat era in 2004.

In momentul in care o datorie ajunge la scadenta ea este rostogolita, mergandu-se pe ideea ca daca PIB-ul creste, exista capacitate de returnare.

Devine neplacut in momentul in care PIB-ul scade in termeni nominali, iar datoria publica creste.

In momentul in care o tara are deficit bugetar de peste 2% procedeaza la rostogolirea datoriilor.

Romania, cand avea datorii de 13% din PIB, nu avea rost sa plateasca.

In 2008 datoria externa guvernamentala a Romaniei era de 5% din PIB.

La ce se poate ajunge intr-un final prin rostogolirea acestor datorii?

Daca rostogolesti datoriile vechi si faci altele noi, dobanzile si comisioanele pe care le platesti din buget cresc foarte mult.

In 2007-2008, am platit la bugetul de stat dobanzi si alte datorii intre 1-2 mld de lei.

In 2010, acest nivel a urcat la 8-9 mld lei, ca sa ajunga in 2011 la 11 mld lei.

Rostogolind datoriile, suma dobanzilor creste.

In cazul in care se acumuleaza datorii prea mari, rostogolirea ar deveni prea scumpa, uneori imposibila, si ar duce la incetare de plati.

Grecia, fara un ajutor din strainatate, nu ar fi putut sa-si returneze datoria.

Care este limita considerata admisibila raportata la PIB a datoriei externe si a datoriei publice?

Potrivit tratatului de la Maastricht, limita este de 60% pentru datoria publica interna si externa.

In anul 2000, Romania a avut datorii circa 24-26% din PIB, a coborat in 2004 la 19%, in 2008 a ajuns la 13% din PIB, dupa care a urcat in 2009 la 24%.

La finalul lui 2010 ne aflam la 30-32% datorie publica din PIB.

Peste 40%, Romania s-ar afla la un nivel ingrijorator, pentru ca dobanzile cresc.

In 2011 scadentele de rostogolit sunt de aproximativ 12 mld euro.

Dobanzile pe care trebuie sa le platim sunt de peste 2 mld euro, iar imprumuturile ca sa acoperim deficitul bugetar sunt de aproape 6 mld euro.

Anul acesta, Romania trebuie sa se imprumute cel putin 17 mld euro si sa mai dea in plus de la buget inca 2 mld euro.

Daca nu ar avea in spate acordul cu FMI, tara noastra ar avea mari dificultati fiindca s-ar imprumuta la costuri foarte mari.

Exista o alta modalitate de achitare a facturii datoriilor decat inflatia?

In situatia unei economii stabile, o usoara inflatie de 2-3% este de natura sa stimuleze cererea si sa dinamizeze economia.

In situatia unei tari ca Romania, care a experimentat anul trecut o inflatie de 8%, este deosebit de riscant sa utilizeze inflatia ca un mijloc de crestere a consumului sau de plata a datoriilor.

S-ar putea sa nu mai reuseasca s-o stapaneasca.

Exista tari care vor plati mai scump decat altele aceasta criza a datoriilor?

Sunt tari precum Irlanda, unde statul a devenit garant al pietei imobiliare si a preluat o mare parte din datoriile sistemului bancar.

Tarile care au intrat de la inceput in UE si care si-au disciplinat economiile ies mai usor din criza decat cele care au intrat in valurile ulterioare, fiindca nu au avut timp sa-si maturizeze economia.

Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda, tarile din Europa Centrala si de Est sunt tari mai putin mature care au fost afectate rau de criza fiindca nu au capacitate de refinantare.

Italia are o datorie publica de peste 115% ca si Grecia, care are mari probleme.

In UE exista tari concave si convexe.

Tarile convexe sunt cele care au capacitate de refinantare interna a datoriei publice si a deficitelor bugetare.

Tarile concave trebuie sa fata apel la strainatate.

Romania este una din cele mai concave tari, cu o capacitate foarte redusa de refinantare si o structura a capitalului privat care nu avantajeaza.

Bancile private din Romania au centrul mama in tari nu foarte puternice, precum Grecia, Austria, Olanda.

Irlanda, cu o expunere de 700 mld euro a primit imediat 90 mld pentru ca bancile care au expunere in Irlanda sunt din Germania, Franta, Marea Britanie sau SUA.

Unde sunt concentrate marile capitaluri in acest moment si cand se vor pune in miscare?

In acest moment, cele mai mari resurse sunt ale fondurilor suverane de provenienta araba, chineza, in special din zona tarilor emergente.

Asta poate crea o problema a datoriei publice, tari precum China detin o parte importanta a datoriei publice a altor tari.

Exista deja o stare delicata in raportul China-SUA in ceea ce priveste componenta datoriei publice americane detinuta de China.

România, în topul UE al creșterii datoriei publice. Cum arată raportul datorie-PIB față de extremele pozitive și negative din UE
România, în topul UE al creșterii datoriei publice. Cum arată raportul datorie-PIB față de extremele pozitive și negative din UE
Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023, iar România se numără printre ţările membre cu cel mai...
”România nu este oaia neagră a Europei”. Un fost ministru de Finanțe descrie poziția țării noastre în relație cu marile deficite globale VIDEO
Discuțiile despre deficitul bugetar ridicat și procedura de deficit excesiv în care se află țara noastră încă din 2019 a acaparat dialogul public, dar prea puțin ne aplecăm asupra...
#criza datoriilor, #datorii, #deficit bugetar, #imprumut, #varujan vosganian , #stiri Varujan Vosganian