Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Vosganian: Iesim din criza in acest an daca sprijinim industria si daca reducem legaturile cu UE - Interviu

Vosganian: Iesim din criza in acest an daca sprijinim industria si daca reducem legaturile cu UE - Interviu


Romania ar putea sa inceapa un nou ciclu de crestere economica in a doua jumatate a acestui an, insa industria trebuie sprijinita, iar economia romaneasca trebuie sa reduca legaturile stranse pe care le are cu piata europeana, a declarat ministrul Economiei, Varujan Vosganian, intr-un interviu acordat Agentiei Nationale de Presa Agerpres.

Cand vom iesi, concret, din criza? Cand vor simti romanii ca au iesit din criza?

Varujan Vosganian: Intrebarea asta are un raspuns care este simplu, dar si un raspuns care este mai nuantat. Daca ne uitam in urma, vedem ca Romania a avut urmatoarele perioade: a avut un ciclu negativ in perioada 1998-2003, apoi a intrat pe o faza pozitiva a ciclului economic, intre 2003 si 2008, a reintrat pe o faza negativa intre 2008 si 2013 si ar trebui ca, in a doua jumatate a anului 2013, Romania sa intre din nou pe o faza pozitiva a ciclului economic.

Deci raspunsul simplu este ca, cel putin din perspectiva comenzilor din industrie, din perspectiva structurii amortizarilor, ar trebui ca Romania sa reintre intr-o faza de crestere economica care sa dureze cel putin pana in prima jumatate a anului 2018.

Raspunsul este mai nuantat pentru ca, in primul rand, aceste cicluri economice largi nu se suprapun neaparat peste evolutiile sectoriale. De exemplu, industria auto a avut o faza pozitiva de crestere intre 2008 si 2013 in Romania. Sau putem spune ca sectorul bancar nu a avut o crestere care sa se fi suprapus neaparat peste ciclurile economice de care va vorbeam. Criza a fost simtita diferit de sectoarele economice. De aceea, s-ar putea ca unele sectoare sa fie marcate in continuare de criza chiar si dupa 2013.

Va dau ca exemplu industria chimica, industria otelului, industria aluminiului. Daca nu luam cateva masuri de protectie a industriei si nu imaginam cateva scheme de sustinere pentru marii consumatori, care sa fie agreate si pe plan european, s-ar putea ca la anul industria ingrasamintelor chimice sa fie disparuta din Romania si sa avem probleme reale de a tine in Romania investitori din domeniile de care va vorbeam.

Dar, pe ansamblu, exista aceasta sansa, cu conditia ca Romania sa-si lecuiasca o parte din vulnerabilitati si sa mai reduca din legaturile stranse pe care le are cu piata europeana. Cata vreme aproape 80% din fluxurile economice ale Romaniei sunt legate de Europa, daca Uniunea Europeana nu isi regaseste ritmul de crestere economica, s-ar putea ca asta sa afecteze si Romania.

Cum poate Guvernul sa pastreze un echilibru intre interesul investitorilor si cel al populatiei?

Eu zic asa: daca vrei sa pui toate pe un singur taler, un cantar nu va fi niciodata echilibrat. De aceea trebuie sa ai in vedere ca si riscurile si beneficiile sa fie distribuite in mod egal. Un Guvern modern este de fapt un management al riscurilor. Ce trebuie sa faca un Guvern? Sa evalueze riscurile, sa le anticipeze, sa le evite, acolo unde ele nu pot fi evitate sa reduca pe cat se poate efectele, iar daca efectele se produc, sa le imparta in mod corect intre participantii la jocul economic.

Tot asa, si cu avantajele. In clipa in care vrei prea multe avantaje pentru tine si prea putine pentru celalalt, atunci societatea ramane dezechilibrata orice ai face. De aceea, atunci cand un investitor vine in Romania trebuie sa ai in vedere ce castiga bugetul, in conditiile in care bugetul ofera anumite avantaje investitorului, pornind de la unele taxe locale, care pot fi negociate, si terminand cu scheme de ajutor de stat sau cu anumita gazduire prietenoasa, cum ar fi clusterele sau parcurile industriale.

Daca ma intrebati in legatura cu populatia, aici mai apare un concept pe care nu prea il utilizam: responsabilitatea sociala. Modul in care un investitor, prin activitatea sa, ofera si locuri de munca, dar si sustinere pentru obiective de natura sociala si culturala. Eu va spun ca, daca un investitor, cum ar fi cel de la Aversa (nu am vorbit cu el, e doar un gand), care s-a angajat sa pastreze in continuare Aversa, daca el ar anunta public ca intentioneaza pe partea de pamant care ramane sa faca blocuri si din acele blocuri o scara sau doua sa le ofere primariei pentru persoanele care au resurse materiale reduse, atunci acest act de responsabilitate sociala cu siguranta l-ar umaniza in ochii opiniei publice pe acel investitor.

Deci, pe scurt, Guvernul trebuie sa aiba in vedere imbinarea avantajelor si riscurilor cu investitorii. Si mai e ceva: sentimentul onoarei. Nu numai oamenii au onoare, ci si statul are onoare. Or statul, ca sa-si respecte onoarea, trebuie sa dea reguli stabile si sa fie primul care le respecta, inclusiv in ceea ce priveste plata datoriilor. O lege, ca sa fie buna, are o conditie: cand o pui pe perete sa stii ca, pentru cel putin cativa ani, nu trebuie sa schimbi rama si continutul la ceea ce ai pus pe perete.

Cine trebuie sa defineasca ce inseamna protectia industriei? Pana unde putem merge?

Unitatea de masura in ceea ce priveste protectia industriala este curajul celui care o administreaza, cat de mult curaj are el in a lua o masura. Imi veti spune poate ca nu este momentul cel mai potrivit sa vorbim despre curajul ministrilor, cata vreme multi dintre ei sunt inhibati si intimidati de felul in care este inteles curajul unui administrator. Dar eu cred ca un ministru trebuie sa fie curajos indiferent de mediul in care activeaza, mai ales ca, daca este sa vorbim de curaj, el se vede mai ales in medii potrivnice, pentru ca e usor sa fii curajos atunci cand in jurul tau toate lucrurile merg bine. Maretia unui om politic se vede mai degraba in momente grele.

Al doilea lucru este lipsa de inhibitie, lipsa de prejudecati si dezinvoltura. Un ministru este un intreprinzator al spatiului public, el nu trebuie sa spuna ca lucrurile nu se pot schimba pentru ca asa arata randuielile. El trebuie sa schimbe randuielile. Pentru un ministru, nu exista niciun alt obstacol decat legea. Deci, daca este curajos, dezinvolt, lipsit de prejudecati, el are ce-i trebuie ca sa duca lucrurile. Ii mai trebuie ca aceste doua calitati sa genereze si incredere. Cinci lucruri trebuie sa existe pentru ca un ministru sa fie capabil: viziunea strategica, vointa politica, capacitatea manageriala, puterea de comunicare si calitatea suportului politic si sustinerea populatiei. Le reiau: viziunea strategica, vointa politica, capacitatea manageriala, calitatea suportului politic si sustinerea populatiei.


Cum stam cu strategia de reindustrializare?

Strategia de reindustrializare are 4 componente: strategia de competitivitate, care este un concept pe de-o parte complex, de amploare si foarte necesar, pentru ca trebuie sa vorbim nu doar de convergenta nominala, ci si de nivelul de trai, pentru ca am intrat in Uniunea Europeana ca sa o ducem mai bine si sa ne apropiem de nivelul tarilor dezvoltate.

In al doilea rand este un concept care este foarte sever, care arata limpede ce anume din societatea noastra este anacronic, ce anume este viabil. A doua componenta este strategia de export, a treia strategia de inovare, iar a patra - strategia de reindustrializare, cu planul de actiune pe domenii.

Azi (joi - n.r.) am prezentat strategia nationala de export. Saptamana viitoare vom prezenta proiectul pentru strategia de competitivitate. Pana la finele anului vom prezenta planurile de actiune pe otel, aluminiu, auto si industria chimica. Impreuna cu alte ministere, cu cel al Cercetarii, cu cel al Informatiilor, vom prezenta in acest interval si strategia de inovare. Ele vor face obiectul dezbaterii publice si, intr-o formula sintetica, le vom termina pana la sfarsitul anului, astfel incat in exercitiul bugetar 2014-2020 sa stim in principiu incotro mergem.

Veti include in legislatie ce facilitati vor primi marile companii?

In legatura cu posibilele facilitati, lucrurile stau asa: in planul pe care il realizam impreuna cu partenerii sociali si cu partenerii economici facem cateva propuneri. Ele urmeaza apoi sa fie discutate cu Cabinetul, pentru a vedea pana unde putem merge cu avantajele pe care le oferim.

Ministerul Economiei are rolul de a imbina viziunea noastra cu viziunea mediului economic. Dar decizia finala trebuie luata printr-o formula interministeriala, pentru ca, impreuna cu noi, trebuie sa decida Ministerul Finantelor, cel al Justitiei, al Mediului, al Protectiei Sociale si alte ministere.

Este bine sau nu este bine ca liberalizam piata de energie?

In clipa in care intri intr-o piata comuna, in care o marfa poate fi transportata, ea trebuie liberalizata. Poti, de pilda, sa tii preturi diferite la metrou, pentru ca nimeni nu va merge la Paris cu metroul din Bucuresti. Insa, in clipa in care gazul incepe sa circule prin conducte, prin tronsonul de la Szeged sau prin cel catre Republica Moldova, iar gazul poate fi si importat, si exportat, atunci nu mai poti sa tii pretul la gaz intr-o formula strict nationala. Asa cum s-a intamplat, de pilda, cu benzina.

Noi avem petrol in solul romanesc, dar cata vreme benzina poate fi transportata peste granita, degeaba tii benzina mai ieftina in Romania, pentru ca atunci benzina se va exporta si esti nevoit sa importi benzina mai scumpa din strainatate. Deci, in momentul in care o marfa poate sa treaca dincolo de granita, ea nu poate fi tinuta la un pret controlat.

Insa aici sunt doua teme: daca industria romaneasca s-a modernizat suficient ca sa poata include in costuri un pret mai mare si daca populatia are nivelul de venituri suficient de mare. In ceea ce priveste populatia, termenul este putin mai lung (de liberalizare, adica 2018-2019 - n.r.). Dar avem probleme cu industria, in special cea mare consumatoare, si nu doar Romania, ci intreaga Europa.

Asa ca vom propune in februarie Consiliului European un proiect de reindustrializare pe care l-am numit "La Rennaisance Industrielle" (renasterea industriala - n.r.), care sa aiba in vedere tocmai impactul asupra marilor consumatori.

In aceasta perioada exista o dezbatere foarte acida in Marea Britanie pe tema preturilor la energie, in conditiile in care Anglia a fost printre primele piete de energie care s-au liberalizat. Acum, pentru ca preturile au ajuns foarte sus, exista propuneri de inghetare a pretului pentru o anumita perioada, iar companiile si-au anuntat intentia inclusiv de a parasi tara si a bloca investitiile. Deci vedem ca, dupa ani de zile, se ajunge tot la fixarea preturilor...

Vreau sa pun ceva foarte raspicat. In privinta Romaniei, cata vreme media europeana a contributiei industriei in PIB este 5,5%, iar Romania are 26%, este clar ca in Romania impactul cresterii preturilor este mai mare pe industrie decat in alte tari. De aceea, Romania este chiar mai datoare decat alte tari sa-si dezvolte o politica de sustinere a industriei nationale.

Marea Britanie a fost una dintre primele piete care s-au liberalizat, pentru ca acolo ponderea industriei este extrem de redusa in PIB, acolo ponderea mare este a sectorului financiar. Puterea Marii Britanii in secolul al XIX-lea era mai ales industriala, iar in secolul al XXI-lea este mai ales financiara. De aceea si-a permis sa faca acest lucru. Numai ca in acest moment, chiar si intr-o tara ca Marea Britanie, care este preponderent axata pe servicii, iata ca energia ridica o problema.

Problema nu este atat interna, cat este in relatia cu pietele terte, precum cea din Rusia, Ucraina, China, Statele Unite - care dupa dezvoltarea gazelor de sist a devenit un actor important pe pietele energetice - fata de toate acestea industria europeana inregistreaza un deficit de competitivitate. S-a ajuns chiar, in mod paradoxal, ca deficitul de reglementari din alte tari, pe mediu sau pe altele, sa devina un avantaj competitiv.

Care este interesul rusilor in industria romaneasca? Am vazut ca sunt interesati de Oltchim, vor sa faca o conducta de petrol... Sunt planuri razlete sau e ceva mai mare, un plan integrat?

Opinia publica trebuie sa stie ca in relatiile economice nonenergetice, Romania are un excedent coplesitor cu Rusia. Noi vindem in Rusia de 1,4 miliarde de dolari si Rusia vinde in Romania de 400 de milioane de dolari. Asadar, avem un ascendent de competitivitate foarte mare pe care trebuie sa il extindem.

In legatura cu relatiile investitionale, a existat in timp un anumit interes al Rusiei in Romania. Au existat si exemple care merita mentionate, dar si exemple mai putin imbucuratoare. In continuare, insa, capitalul rusesc reprezinta o oferta pentru Romania. Avem cazul Oltchim, apoi cazul Mechel, unde exista o alta oferta, care vine din aceeasi zona, pentru revitalizarea combinatelor metalurgice. Dar sa stiti ca, in clasificarile noastre, Rusia nu ocupa una dintre primele pozitii in ceea ce priveste investitiile straine directe. Deci nu putem spune ca Romania a devenit tinta unei politici de stat a investitiilor rusesti.

Vorbiti de faptul ca Gazprom este interesat si de Oltchim, si de Mechel?

Noi nu dialogam cu Gazprom, exista alte companii cu care am avut contacte si in cadrul acestor companii nu am inteles ca Gazprom are o pozitie dominanta.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 1536 ori