Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Avantul creditelor va scadea la jumatate in urmatorii ani

Avantul creditelor va scadea la jumatate in urmatorii ani
In urmatorii trei ani, volumul creditelor acordate de banci populatiei va creste cu 22%, adica jumatate cat s-a inregistrat anul trecut (45%).Prognoza a fost confirmata si de economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, care estimeaza o majorare medie anuala a creditelor intre 20 si 25%. Acesta spune ca romanii sunt prea saraci pentru a se imprumuta prea mult, cu toate ca suntem pe ultimul loc in Europa cu privire la valoarea imprumuturilor. Conform analistilor UniCredit, creditele de consum vor ramane majoritare pe termen scurt, cu o crestere 23% in perioada 2006-2008, dar creditele ipotecare vor creste si mai mult, cu 25% in fiecare an, urmand ca pe termen mediu si lung sa le depaseasca pe cele de consum, cum se intampla si in tarile europene.
Cu toate ca ne imprumutam tot mai mult de la banci, Romania se afla, conform datelor din studiul prezentat de UniCredit intitulat Comportamentul Financiar la populatiei si evolutia pietei creditului in Noua Europa, pe ultimul loc in privinta gradului de indatorare a populatiei: numai 8% din Produsul Intern Brut, fata de 10% in Turcia, 18% in Bulgaria sau o medie de 14% in tarile din Noua Europa (Romania, Turcia, Slovacia, Polonia, Cehia, Bulgaria, Ungaria, Letonia, Estonia, Croatia).

˝Problema se ridica, spune Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, prezent la seminarul UniCredit, atunci cand raportam gradul de indatorare la activele financiare.

Chiar si la gradul acesta scazut de indatorare, aceasta reprezinta 35% din activele financiare, din cauza saraciei extreme. Totusi, trebuie luat in seama si faptul ca si activele nete din Romaniei sunt subapreciate, cam de doua ori mai putin in comparatie sa spunem cu Polonia, in principal din cauza faptului ca am intrat mai tarziu in cursa pentru integrare. Dar chiar daca activele s-ar dubla, si ar ajunge la 50%, tot am ramane pe penultimul loc. Asa incat problema care se pune este daca populatia saraca a Romaniei isi permite sau nu sa se imprumute mai mult.

Intrebare retorica, la care economistul-sef al BNR a fost nevoit totusi sa raspunda, ceva mai tarziu, la solicitarea reporterului Ghiseului Bancar. Asadar, cat ne vom permite sa ne imprumutam in continuare?

Valentin Lazea: ˝Noi estimam ca volumul de credite va avea o crestere anuala intre 20% si 25%, asadar previziunile BNR se caleaza foarte bine cu cele previzionate de UniCredit˝(care previzioneaza o crestere a mediei anuale a indatorarii financiare in intervalul 2006-2008 de 22%). O estimare ce claseaza Romania pe locul trei in zona, dupa Turcia, cu o crestere de 30% si Bulgaria, cu 24%.

BNR spera ca imprumuturile in lei sa devina majoritare

Presa, dar si bancherii, acuza deseori Banca Nationala de faptul ca impiedica populatia, prin intermediul restrictiilor impuse bancilor privind acordarea creditelor, sa se imprumute mai mult decat si-ar dori. Dar care este motivul pentru care BNR face acest lucru? Valentin Lazea, economistul sef al BNR, a explicat astazi acest lucru, in cadrul unui seminar organizat de UniCredit, printr-un exemplu haios dar elocvent: ˝Sa ne inchipuim ca o banca ar fi un carciumar, care nu are nimic impotriva sa-i tot dea de baut unui betiv (adica o persoana care ia un credit) pe datorie. Dar cineva tot trebuie sa-l opreasca˝.

Despre UniCredit, numai cuvinte de lauda

Valentin Lazea a avut numai cuvinte de lauda despre Unicredit: ˝Desi in mod normal ar trebui, ca reprezentant al BNR, sa fiu cat mai neutru cu toate bancile, azi voi face o exceptie. Pentru ca vreau sa subliniez trei atuuri pe care le are UniCredit:

1. Viziunea europeana: este prima banca ce are cu adevarat o anvergura europeana, prezenta in 20 de tari, ceea ce cere nu doar viziune si bani, ci si curaj. Pentru ca inseamna a intra in culturi diferite si a armoniza obiceiuri si cutume diferite. Am auzit recent prin mediile bancare de faptul ca marile banci americane abia asteapta ca banci europene precum UniCredit sa realizeze aceste fuziuni pentru a veni sa cumpere pachetul de-a gata. Dar chiar daca se va intampla acest lucru, cu atat mai laudabile ar fi aceste extinderi.

2. Accentul important pus de UniCredit pe cercetare, faptul ca si-a dezvoltat o banca de date impresionanta. De asemenea, e important si faptul ca analistii bancii prezinta niste cifre obiective. Poate ca unei banci i-ar placea sa prezinte niste cresteri de 50% sau mai mari, dar iata ca cercetatorii UniCredit sunt obiectivi si prezinta niste cifre corecte (Apropiate de cele prezentate de BNR).

3. Echilibrul intre aspectele microeconomice si cele macroeconomice. Cercetatorii Unicredit au incercat sa se puna si in pielea BNR si Ministerului Finantelor, pentru a vedea cum e sa privesti si din partea cealalta a baricadei.

Revenind in ogranda BNR, Lazea a tinut sa prezinte inca o data motivele pentru care Banca Centrala incearca sa stapaneasca inflatia. ˝BNR nu poate atinge singura tinta de inflatie, doar prin masurile de politica monetara, Guvernul avand un rol important. Instrumentele aflate la indemana BNR sunt politica de dobanzi si modul cum e transmisa bancilor si publicului, precum si controlul asupra expansiunii creditului.Anul trecut, ca si acum doi ani, bancile au sustinut o expansiune agresiva a creditului, pe o piata in dezvoltare, ceea ce a afectat indicatorii macroeconomici si microeconomici. Creditele au crescut pana la un varf de 37,6% in noiembrie, dintre care cele in lei au crescut cel mai mult in decembrie cu 56,8%. Creditele in valuta au avut un varf de crestere in ianuarie, dupa care au scazut permanent, un lucru de dorit. Astfel, ponderea a coborat de la 46% in decembrie la 48% in prezent si speram sa ajunga la peste 50% intr-o luna sau doua.

Dar de ce sustine BNR creditele in lei?

Valentin Lazea: ˝pentru ca dobanda (instrumentul prin care BNR incearca sa tina in frau expansiunea creditelor) este eficienta doar asupra creditelor in lei. Cu cat avem mai multe credite in lei, cu atat dobanda are efect mai mare, si invers˝.
In ceea ce priveste limitatea creditelor in valuta, BNR a luat recent o masura administrativa, adica a majorat rezervele minime obligatorii ale bancilor la 40%, ˝o masura pe care o iau si alte tari din regiune˝, explica Lazea. ˝Bulgaria ofera 0 dobanda pentru tot ceea ce depaseste 20% credite in valuta, in Serbia rezervele minime obligatorii sunt de 38% iar Croatia taxeaza cu 55% toate intrarile de capital. Bancile au gasit portite, emitand bonduri, insa si acestea sunt taxate cu 55%. Toate bancile din zona isi iau masuri de precautie, iar institutiile financiare internationale apreciaza ca aceste masuri sunt corecte. Suntem intr-un stadiu mult mai incipient decat alte tari care au aderat la Uniunea Europeana, iar orice soc ar avea efecte mult mai grave. De aceea, e mai intelept sa nu te grabesti prea tare, pentru a nu fii nevoit sa revii apoi la inceput˝, a incheiat Lazea pledoaria in favoarea masurilor luate de BNR pentru limitarea creditarii.

UniCredit, de departe primul grup financiar din Sud-Estul Europei

Mateo Cavazzoli, Chief Financial Officer UniCredit Romania, a prezentat evolutia UniCredit: ˝Suntem de departe primul grup financiar din Sud-Estul Europei, cu venituri de aproape 5 miliarde de euro in 2004, dublu fata de urmatorarea clasata, OTP, cu venituri de 1,7 miliarde, apoi KBC-1,6 miliarde si Erste Bank-1,66 miliarde. In privinta numarului de sucursale, UniCredit avea in 2004 un numar de 2.864, fata de 1.536 ale Erste Bank si 1.000 ale KBC. In privinta activelor, UniCredit avea 84 de miliarde euro, dublu fata de Erste, cu 40 de miliarde, pe locul trei fiind KBC.˝

Potential enorm de crestere a creditelor ipotecare

Fabio Mucci, Economist - New Europe Research Division, UniCredit Group, a prezentat Studiul privind comportamentul financiar al populatiei si evolutia pietei creditului in Noua Europa. Acesta a subliniat discrepanta dintre categoriile de credite din zona tarilor noii Europe din care face parte si Romania si restul Europei, mai precis faptul ca volumul creditelor ipotecare reprezenta doar 1% in 2000, fata de 28% in tarile Europene, iar in 2005 procentul a crescut la 5%, fata de 37%.

˝Aceste cifre arata, de fapt, potentialul enorm de crestere a creditelor ipotecare in urmatorii ani˝, a precizat analistul UniCredit. Conform studiului, cresterea medie anuala a creditului ipotecar a fost de 44% in tarile din Noua Europa, fata de 9% in zona Euro. In urmatorii trei ani, UniCredit prevede o crestere medie anuala a creditelor ipotecare de 25% in Romania, fata de o medie de 23% in Noua Europa.

Fabio Mucci a prezentat totodata si riscurile pe care le prezinta cresterea gradului de indatorare a populatiei asupra indicatorilor macroeconomici. ˝ O crestere cu un singur procent din PIB al creditului pentru populatie presupune o deteriorare de aproape un procent (0,9%) a balantei comerciale, pe cand in Letonia influenta e de doar 0,4%˝.

Mihaela Popescu, Economist, UCR la UniCredit a prezentat statisticile cu privire la Romania si previziunile pentru urmatorii trei ani. Astfel, cresterea anuala previzionata a indatoririi financiare este de 22% in tara noastra, fata de o medie de 19% in tarile din regiune. Creditele ipotecare si cele de consum raman preferate de romani, cu cresteri de 25% respectiv 23%. ˝Pe termen scurt, creditele de consum le vor depasi in continuare pe cele ipotecare, dar pe termen mediu si lung ponderea creditelor ipotecare le va devansa pe cele de consum˝, a preciat ea. In ceea ce priveste avutia financiara (numerar, depozite bancare, actiuni, fonduri mutuale etc), in studiul UniCredit se prevede ca aceasta va creste intr-un ritm mai lent. ˝Populatia se va orienta tot mai mult spre Fondurile Mutuale (a caror crestere este prevazuta la 44%, fata de numai 17% la depozite bancare) insa ponderea acestora va ramane redusa˝, a adaugat Mihaela Popescu.

Perspectivele macroeconomice favorabile si apropierea de Uniunea Europeana mentin potentialul de dezvoltare a pietei creditelor pentru populatie

A Romania e tara cu cel mai scazut nivel al indatorarii pe locuitor din regiune, dar si cu cel mai scazut grad de avutie financiara

A Creditul ipotecar si imobiliar reprezinta doar 25% din totalul indatorarii populatiei Romaniei, mult mai putin decat in celelalte state din Noua Europa

A Pentru 2006A-2008, analistii UniCredit estimeaza o crestere medie anuala a avutei financiare a romanilor de 17% (comparativ cu media de 10% din zona NE), stimulata de cresterea preferintei pentru piata fondurilor mutuale si a asigurarilor

A Sustenabilitatea pe termen mediu si lung a cresterii pietei de credite pentru persoane fizice depinde de o buna gestionare a riscurilor, atat la nivel de sistem bancar, cat si la nivel macroeconomic.

Grupul UniCredit anunta rezultatele cercetarii A"Comportamentul financiar al populatiei si evolutia pietei creditului din Noua EuropaA", care identifica principalii factori ce stau la baza cresterii semnificative inregistrate in ultimii ani la nivelul pietei creditului in statele din zona, precum si perspectivele pentru intervalul 2006A-2008. Cercetarea a fost realizata pe parcursul a doua luni de New Europe Research Division din cadrul UniCredit Group, cu participarea departamentelor de cercetare ale bancilor pe care Grupul le detine in zona Noua Europa, inclusiv a economistilor din UniCredit Romania.

Dezvoltarea economica, indeosebi dezvoltarea pietelor financiare inregistrata in ultimii ani in Noua Europa (NE), zona care cuprinde Bulgaria, Cehia, Croatia, Romania, Polonia, Slovacia, Turcia si Ungaria a determinat o crestere accelerata a resurselor financiare ale populatiei, pe de o parte, si a gradului de indatorare, pe de alta parte.

A"Grupul UniCredit si-a asumat un angajament pe termen lung pentru o cunoastere profunda a pietelor pe care le deserveste, dar si pentru a pune la dispozitia clientilor si a publicului larg perspectiva specialistilor Grupului asupra evolutiei macroeconomice si a sistemului bancar,A" a declarat Rasvan Radu, Presedinte Executiv UniCredit Romania.
Decalajul dintre statele din zona Euro si cele din zona Noua Europa ramane semnificativ atat la nivelul avutiei financiare, cat si al indatorarii, in ciuda cresterii medii anuale mai pronuntate inregistrate in intervalul 2000A-2005 de statele din zona NE (13% la nivelul avutiei si 26% la nivelul indatorarii) comparativ cu zona Euro (de numai 3%, respectiv, 7%). Pentru perioada 2006A-2008, potentialul de crestere in zona NE ramane ridicat A-in medie cu 10% pe an a avutiei financiare si, respectiv, cu 19% a volumului indatorarii.

La nivel international, in ultimul deceniu au avut loc modificari structurale pe piata creditului, reflectate in cresterea relevantei pietei de retail prin expansiunea creditului
de consum, urmata de o crestere accelerata a pietei creditului imobiliar si ipotecar.
Aceleasi tendinte au inceput sa se manifeste mult mai recent si pe piata creditului din zona Noua Europa, ceea ce releva existenta unui model comun de dezvoltare.

Analiza pe tipuri de instrumente de indatorare evidentiaza existenta unor diferente structurale ale pietelor analizate. Spre deosebire de Zona Euro, unde creditul ipotecar si imobilar detine cea mai mare pondere in volumul indatorarii populatiei (70% in 2005), in zona NE creditul de consum contribuie cel mai mult la indatorarea populatiei, insa relevanta acestuia s-a diminuat de la 80% in 2000 la 64% in 2005, pe fondul cresterii medii anuale mai accelerate a pietei creditului ipotecar (44% fata de 18%).

Dezvoltarea accentuata a pietei creditului in zona Noua Europa se datoreaza atat unor factori de natura cererii, cat si unor factori de natura ofertei. Cresterea economica sustinuta, reducerea inflatiei si procesul de integrare in UE au determinat, pe de o parte, cresterea venitului, si, pe de alta parte, au generat asteptari pozitive cu privire la veniturile viitoare ale populatiei. Cu toate acestea, nivelul avutiei financiare a populatiei din zona NE este relativ redus, ceea ce induce existenta unor constrangeri de lichiditate A- in formarea planurilor de consum, populatia nu poate alege in mod liber, fiind constransa de venit si de gradul de acces la credit.

La nivelul ofertei, dezvoltarea pietelor financiare, orientarea catre segmentul de retail si cresterea competitiei pe pietele interne au facut posibila cresterea ofertei, cu efect asupra relaxarii constrangerilor de lichiditate. Analiza relatiei dintre dinamica consumului si cea a creditului evidentiaza existenta unor constrangeri de lichiditate, in special in tari ca Turcia, Bulgaria, Romania si Estonia, semn al unui potential de creditare generat de necesitatea satisfacerii consumului.
Analiza factorilor micro si macroeconomici nu permite obtinerea unei concluzii ferme cu privire la sustenabilitatea pe termen mediu si lung a expansiunii pietei creditului de retail. Ceea ce se poate spune, insa, este ca nu se intrevad riscuri majore, dar pentru anumite tari, exista anumite surse de vulnerabilitate (expunere valutara mare, cresterea serviciului datoriei, largirea deficitelor externe) care se pot transforma in dezechilibre.

Romania ramane tara cu cel mai scazut nivel al avutiei financiare si indatorarii pe locuitor din regiune. La sfarsitul anului 2005, avutia financiara a romanilor reprezenta doar 20% din PIB, fata de 53% cat este media in zona NE, in timp ce indatorarea financiara a ajuns la 8% comparativ cu 14% in zona NE.

Cu o crestere medie anuala de 118% in ultimii cinci ani, in 2005, creditul ipotecar si imobiliar reprezenta doar 25% din totalul indatorarii romanilor. Aceasta expansiune a fost posibila ca urmare a existentei unui nivel redus de indatorare, dar si pe fondul cresterii veniturilor si a asteptarilor pozitive cu privire la veniturile viitoare.

Pentru perioada 2006A-2008, estimam o crestere medie anuala a avutiei financiare a romanilor de 17% (comparativ cu media de 10% din zona NE) ca urmare a cresterii preferintei pentru piata fondurilor mutuale si a asigurarilor. In acelasi timp, volumul indatorarii va creste, in medie, cu 22% pe an (fata de 19% in zona NE), creditul ipotecar sporindu-si treptat relevanta. Cresterea accentuata a indatorarii nu a fost lipsita de riscuri, in special de natura macroeconomica (cresterea expunerii valutare si a deficitului de cont curent), specifice perioadelor de tranzitie. Analiza relatiei dintre expansiunea creditului de retail si cresterea deficitului de cont curent indica, intr-adevar, existenta unei corelatii semnificative. Totusi, creditele acordate agentilor economici (inclusiv nerezidenti) joaca un rol mult mai important in deteriorarea deficitului de cont curent, dar mai putin riscant, intrucat este de natura sa genereze cresteri de capacitati de productie.

In concluzie, UniCredit considera ca dezvoltarea pietei creditului de retail reflecta, in general, un fenomen de echilibru, expansiunea acestei piete de la un nivel aproape neglijabil in urma cu cinci ani realizandu-se in contextul imbunatatirii conditiilor financiare ale populatiei. Sustenabilitatea pe termen mediu si lung a acestei cresteri depinde, insa, de o buna gestionare a riscurilor, atat la nivel de sistem bancar, cat si la nivel macroeconomic.

Despre UniCredit Romania

UniCredit Romania este o banca comerciala cu actionariat strain, ce opereaza pe piata romaneasca din 1997. Capitalul social al UniCredit Romania este in prezent de peste 230 milioane RON. Actionarul majoritar al bancii UniCredit Romania, cu 99,94% din actiuni, este Grupul UniCredit, una dintre cele mai importante institutii financiare din lume cu o valoare de piata de circa 60 miliarde Euro, avand active totale de peste 750 miliarde Euro.

Grupul UniCredit este prezent pe piata bancara din Romania prin intermediul UniCredit Romania, HVB Bank Romania si Banca Tiriac, institutii financiare cu o valoare cumulata a activelor de peste 3 miliarde Euro.



www.ghiseulbancar.ro


Investmania - cea mai rapida cale de a invata sa joci la Bursa.

Ti-a placut acest articol?
Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 776 ori