Ce a schimbat criza economica?

In urma cu un an, lumea parea sa se prabuseasca din cauza crizei financiare, fiind puse la indoiala toate certitudinile epocii globalizari, inclusiv modelul american, pe masura ce comertul mondial se reducea la niveluri nemaivazute din anii 1930.

In timp ce unii economisti estimau o criza la fel de accentuata precum Marea Recesiune, altii prevedeau socuri ce ar fi dus la instabilitate politica si violente, in tarile cel mai grav afectate. Insa asupra unui lucru toata lumea a cazut de acord: lumea nu avea sa mai fie la fel niciodata.

Totusi, un an mai tarziu, chiar s-a schimbat ceva? Au disparut vreo doua institutii financiare majore de pe Wall Street, cateva banci mai mici au dat faliment si au fost cateva probleme sociale, precum cele din Republica Moldova si Iran, fara prea mare legatura cu recesiunea.

Exista, in continuare, problemele grave, cum ar fi rata somajului imensa din Occident, datoriile si deficitele bugetare. Insa, per ansamblu, previziunile de colaps economic si politic nu s-au materializat.

Pietele nu s-au stabilizat de la sine. Mai degreba, guvernele, avand lectia invatata din timpul Marii Recesiuni, au fost hotarate sa nu mai permita sa se intample asa ceva si au extins masiv sprijinul acordat economiei. Astfel, majoritatea tarilor au trecut prin criza avand plasa de siguranta si, in ciuda faptului ca lucrurile nu stau foarte roz, nici nu sunt atat de negre precum in 1930, cand guvernele nu s-au implicat mai deloc.

Ce-i drept, investitiile masive din partea statului ar putea da nastere unor noi "baloane". Deja, s-a observat o crestere neasteptata si neexplicata a preturilor actiunilor pe burse. Pe de alta parte, ar putea demonstra increderea pe care investitorii au recapatat-o, o forta economica demna de luat in seama.

Cele trei forte ale stabilitatii

Dincolo de explicatia simpla, aceea ca statele au investit masiv, salvand economia de la prabusire, sistemul economic actual s-a dovedit mai rezistent decat am fi crezut, existand, potrivit analistilor de la Newsweek, trei forte ale stabilitatii acestuia.

Prima ar fi pacea dintre marile puteri ale lumii. Dupa sfarsitul Razboiului Rece, nu au mai existat conflicte majore intre cele mai mari tari, un lucru extrem de rar in istoria omenirii, iar numarul oamenilor decedati in razboaie, conflicte civile sau din cauza terorismului a scazut foarte mult in ultimii 30 de ani. De exemplu, in anii 1970, trei milioane de oameni au murit doar in Indochina din cauza frictiunilor dintre marile puteri. Nimic asemenator nu s-a mai intamplat, de atunci, in lume.

Pacea aparuta in urma Razboiului Rece a avut marele avantaj de a lasa in urma un singur model viabil, capitalismul, cu diversele sale forme, un consens care a permis dezvoltarea economiei globale, creand, pentru prima data, o adevarata piata globala, in care puteau participa aproape toata tarile din lume.

Astazi, desi unele tari din Europa de Est sunt lovite puternic de criza, nimeni nu sugereaza intoarecea la modelul comunist, dimpotriva.

A doua forta a stabilitatii este scaderea ratei inflatiei la nivel global. In cazurile extreme, aceasta poate fi chiar mai periculoasa decat recesiunea, deoarece, spre deosebire de cea din urma, care reduce salariile si numarul locurilor de munca din viitor, inflatia distruge economiile din prezent. Hiperinflatia a dus, de-a lungul timpului, la rasturnari de guverne si miscari sociale masive, insa, astazi, Zimbabwe este singura tara din lume atinsa de acest fenomen.

Inflatia scazuta permite guvernelor si companiilor sa faca strategii pe termen lung, un element cheie al stabilitatii.

Nu in ultimul rand, tehnologia reprezinta a treia forta. In lumea moderna, globalizarea a existat mereu, intr-o forma sau alta, dar de abia dupa ce lumea "s-a conectat" a devenit palpabila. Oamenii de afaceri din doua orase aflate in colturi opuse ale lumii pot comunica in timp real, femeile din India au aflat ca au drepturi si libertati de la televizor, iar cetatenii din Iran au folosit telefoanele mobile si Twitter sa relateze ce se intampla in tara lor.

Informatia, motorul adevarat al cresterii economice

Azi, globalizarea nu mai inseamna doar comert, ci impartasirea informatiilor de tot felul, acesta fiind cel mai important pilon al stabilitatii.

In ciuda problemelor din ultimul an, este important sa ne aducem aminte ca mai multi oameni au fost scosi din saracie in ultimii 20 de ani decat in cei 100 dinainte, iar omenirea pare mai determinata decat oricand sa nu se lasa prada unei utopii, ci sa mentina cresterea si dezvoltarea reala.

Totusi, pana in 2014, datoriile tarilor dezvoltate din G20 vor atinge nivelul de 120% din PIB, de trei ori peste nivelul datoriilor tarilor emergente mari, China, India si Brazilia, printre altele.

Vestul s-a grabit sa spuna ca tarile mai putin dezvoltate nu vor supravietui crizei, insa tocmai acestea au iesit invingatoare, avand chiar si cresteri. In India, exista o cerere interna masiva, iar guvernul Chinei ar resurse uriase, iar cele doua tari au dezvoltat un comert bilateral semnificativ. Astfel, s-a efectuat o schimbare a balantei puterii dinspre vest spre est.

Daca tarile dezvoltate vor reusi sa se adapteze, ramane de vazut, fiind provocarea urmatorului deceniu. Insa, daca nu reusesc acest lucru, lumea ar putea sa-si piarda stabilitatea de abia capatata.