Reducerea TVA pentru turism, alaturi de reintroducerea tichetelor de vacanta reprezinta principalele prioritati ale Luciei Morariu, noul presedinte al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT).
In momentul de fata, cota TVA de 24% este mai mare decat nivelul aplicat in majoritatea tarilor UE si ingenuncheaza turismul romanesc in fata concurentei din strainatate, a explicat Lucia Morariu. De asemenea, presedintele ANAT isi doreste reintroducerea cazinourilor in circuitul turistic, dar si cate o statiune balneoclimaterica in fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare.
Morariu a explicat, intr-un interviu acordat Business24 care sunt problemele cu care se confrunta turismul, una dintre cele mai importante componente ale economiei, dar si despre sectoarele cu potential pe plan local, care ar putea reprezenta un magnet pentru turistii straini.
Prioritatile actualului
Consiliu Director al ANAT
Modificarea criteriilor de licentiere pentru operatorii economici care desfasoara activitatea de agentie de turism.
Vrem sa impiedicam accesul in sistem al unor persoane care au activat in foste agentii de turism care au dat tepe si reiau activitatea printr-o alta agentie, noua. Cautam solutii financiare prin majorarea sumei necesare a fi garantata prin polita de acoperire a riscului de insolvabilitate necesara agentiei de turism pentru functionare.
ANAT isi propune instituirea unui sistem de bune practici
Cautam solutii pentru a obliga la licentiere orice operator care desfasoara activitate de agentie de turism, fie el site de cupoane, scoala, biserica sau firma organizatoare de evenimente.
Instituirea unui sistem de bune practici in industria de calatorii, prin care sa educam toti operatorii licentiati pentru a desfasura activitatea de agentie de
turism sa respecte legislatia muncii si sa plateasca corect si transparent angajatii.
Salariile reprezinta 60% din costurile unei agentii
Nu mai putem tolera ca unii sa plateasca taxe si impozite si altii sa fie smecheri. In domeniul industriei de calatorii, cheltuielile cu salarizarea reprezinta peste 60% din costurile totale ale companiei, astfel incat cei care nu platesc salariile la alb concureaza neloial operatorii corecti, isi permit sa vanda biletele de avion sau pachetele turistice la preturi reduse excesiv, si omoara tocmai competitorii corecti.
Salarizarea reprezinta 60% din costurile unei agentii de turism
Revigorarea legii tichetelor de vacanta. Este o lege exceptionala pentru turism, o lege de pe urma careia nimeni nu pierde, toata lumea castiga. Este initiativa ANAT si a Cartel ALFA, noi fiind cei care acum multi ani am realizat un studiu de impact asupra efectelor potentiale ale acestei masuri.
Tichetele de vacanta au fost scose in 2010, ca masura de austeritate, pe fondul reducerii cheltuielilor bugetare
Vom relua lobby-ul pentru excluderea impozitarii tichetelor de vacanta acordate angajatilor, spre a stimula angajatorii romani sa recompenseze salariatii cu vacante in Romania, ceea ce va contribui la imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, cheltuieli mai putine in sistemul sanitar, cresterea industriei turismului si, implicit, la cresterea veniturilor la bugetul statului provenite din turism.
Extinderea cotei reduse de TVA 9% pentru toate activitatile din turismul romanesc.
In prezent, cota redusa de 9% se aplica doar pentru servicii de cazare si cazare cu mic dejun inclus. Restul serviciilor din turism, inclusiv cele ale agentiilor care comercializeaza servicii turistice in Romania, se impoziteaza cu cota integrala de 24%.
Este o cota de TVA mai mare decat TVA-ul aplicat in majoritatea tarilor membre UE si ne pune industria intr-o situatie de necompetitivitate fata de tarile concurente pe piata turismului.
Care sunt primele 10 probleme cu care se confrunta turismul romanesc si cum le-ati rezolva?
In calitate de Presedinte ANAT ma intereseaza problemele industriei de calatorii, ale agentiilor de calatorii si turoperatorilor membri ANAT. Pe acestea voi incerca sa ma concentrez.
In opinia mea, principala problema a turismului romanesc este infrastructura deficitara.
Cand vom avea autostrazi, drumuri, trotuare si parcuri, infrastructura de agreement, toalete publice in numar suficient si mai multa curatenie, vom vedea o dezvoltare exponentiala a turismului in Romania.
Administrarea unui hotel pe litoral, mai scumpa ca in Bulgaria
In fiecare vara se repeta un tipar: turistii romani se plang ca tarifele de pe
litoralul romanesc sunt mai mari decat cele practicate in Bulgaria, desi serviciile sunt mai slabe. De altfel, si turistii germani, italieni si francezi, care veneau intr-un numar mult mai mare pe litoral, prefera sa mearga in Bulgaria. Ce veti face pentru a indrepta aceasta situatie?
Chiar daca unele autoritati locale nu au excelat in amenajarea statiunilor, multi dintre hotelieri au investit serios in acesti ani in unitatile pe care le detin si si-au creat clientela.
Faptul ca la noi pe litoral e mai scump si la bulgari e mai ieftin e un mit. Aceasta comparatie poate fi valabila in mai si septembrie, la inceput de sezon, cand, la noi, multe hoteluri nici nu sunt deschise.
In vara anului 2012, romanii au cheltuit circa 270 de milioane de euro pe litoralul Marii Negre
Bulgarii au parte de alte conditii de clima, de unitati care au fost construite mai recent, cu facilitati care le permit functionarea si in extrasezon, prin lungirea sezonului, la capete de sezon sunt in masura sa practice tarife mai mici.
Este mult mai scump sa administrezi un hotel pe litoralul romanesc decat pe cel bulgaresc deci si tarifele pot fi mai mari. Toate costurile de baza ale hotelierilor au crescut de la debutul crizei in 2009 in ritm alert: combustibil, energie electrica, impozite pe cladiri si terenuri iar tarifele au ramas aproape neschimbate la hotelurile de pe litoral de atunci.
Autostrada Ploiesti-Bucuresti a crescut cu 20% numarul turistilor pe litoral
Un exemplu de investitie in infrastructura care a ridicat circulatia turistica spre litoral este autostrada Ploiesti - Bucuresti si finalizarea(aproape) a celei de la Bucuresti la Constanta. Alaturi de vremea calda si renumele in refacere al unor hoteluri si statiuni de pe litoral, alaturi de preocuparea pentru organizarea de evenimente a celor din Mamaia, aceste investitii au contribuit la cresterea circulatiei spre Litoral prin agentii de turism in sezonul trecut cu peste 20%.
In ceea ce priveste turistii straini, problema este mai complexa. Turoperatorii
germani cauta complexe hoteliere cu facilitati all inclusive care sa ofere tarife mici hotelierilor.
Mai este si problema accesului, a costului avionului charter care ar aduce turistii, cost pentru care acesti turoperatori solicita contributie financiara din partea statului roman.
Aceste solicitari ale turoperatorilor straini vin din faptul ca litoralul romanesc nu este o destinatie foarte cautata pe plan extern si noi suntem aceia care ii rugam sa aduca turisti la noi.
Cum ati caracteriza situatia turismului romanesc in acest moment?
Mai stabila decat situatia generala economica a tarii.
Centrele SPA, o nisa cu potential pentru turismul din Romania
Ce segment de nisa al turismului credeti ca poate atrage mai multi turisti straini?
Turismul balnear si de tratament, circuitele culturale, geoturismul si turismul activ.
S-a vorbit foarte mult despre absenta cazinourilor in Constanta, o problema care ii indeparteaza pe turistii straini. Daca ar reintra in circuitul turistic, ar
putea aduce mai mult turisti?
Fara rezerve, da. Si nu numai in Constanta.
Ce trebuie facut pentru ca statiunile balneoclimaterice sa redevina atractive?
Amenajarea statiunilor, refacerea si modernizarea bazelor de tratament, atragerea
specialistilor balneologi in bazele de tratament, aplicarea legii tichetelor de vacanta, acordarea de facilitati investitorilor in statiunile de tratament, investitii in facilitati de agrement, promovarea agresiva.
Ar fi interesant sa alegem cate o statiune de tratament in fiecare euroregiune, sa finantam amenajarea acesteia la standarde internationale si sa derulam astfel un proiect etalon pentru Turismul romanesc. Cu putina vointa politica, bani si multa munca, se poate finaliza in 4 ani.