Vezi ce targuri de Paste se organizeaza in Bucuresti

Comerciantii au iesit cu produse traditionale in intampinarea Pastelui. Daca iti doresti sa cumperi produse traditionale sau vrei sa te insipiri din arta incondeierii oualor, ai d eunde alege: de la traditionalele targuri din cadrul muzeelor pana la revenirea tarabelor pe unde se poate.

Amplasarea meselor cu marfuri pe trotuare, in special la iesirile din statiile de metrou, este de departe cea mai statornica traditie din Bucuresti cand se apropie cate o sarbatoare. Astfel, pe unde trece in drum spre casa sau serviciu, fiecare are ce vedea in dreapta si-n stanga, mai ales ca mersul ii va fi cu siguranta incetinit dupa ocuparea unei bune parti a trotuarului.

Trecatorii sunt imbiati cu marfa cu conotatie pascala, dar si cu alte lucruri care le-ar putea trezi interesul daca tot fac niste cumparaturi.

La Piata Romana, alaturi de oua din lemn pictate, lumanari colorate in forma de oua, cosulete cu iepurasi si pui artificiali, care stau pe un strat improvizat de iarba si flori, icoane si ingerasi din ceramica, se gasesc si ciorapi de dama, portofele, betisoare parfumate, musamale, esarfe, bijuterii si nelipsitele pietre semipretioase si cristale, intr-un amestec foarte colorat.

Dar si aici mai exista cate un demers artistic, fiind oferite, de exemplu, si mici tablouri si felicitari cu pictura pe panza, cu motive de primavara. 

Un targ improvizat este si in Piata Revolutiei, iar in Parcul Cismigiu, Centrul de Creatie, Arta si Traditie al Municipiului Bucuresti din cadrul Primariei a anuntat o oferta de produse si obiecte traditionale, o expozitie de flori cu vanzare, dar si un program artistic, cu spectacole sustinute de grupuri de copii, ansambluri folclorice si fanfare.

Librariile Carturesti vin, de asemenea, cu produse si oferte speciale "pentru incantarea papilelor si desfatarea intelectului dupa un post lung", la Targul Carturestilor, editia de Paste, de vineri pana pe 23 aprilie.

Oferta include carti de gastronomie "cu retete demne de festinul culinar al sarbatorii", vinuri, ciocolata artizanala, muzica, filme si carti "alese pe spranceana", ceramica populara din Marginea, Horezu, Maramures, Muntenia, oua incondeiate din Bucovina si cosuri cu bunatati. 

Traditia este la ea acasa in cadrul targurilor de la cele doua muzee bucurestene dedicate vietii rurale si artei populare - Muzeul Taranului Roman si Muzeul Satului. 

La Muzeul Satului este creat un intreg eveniment de trei zile, de vineri pana duminica, "Floriile cu bucurie", pe langa targ, vizitatorii putandu-se bucura de reprezentatiile mai multor grupuri folclorice si cantareti de muzica populara si religioasa, reuniti pentru aceasta sarbatoare.

La randul lor, mesterii au venit cu icoane pe sticla sau pe lemn, oua incondeiate, ceramica si alte produse, ce pot constitui un cadou, alaturi de preparate din gastronomia traditionala (cozonac, pasca, produse din carne, magiun, serbet), produsele bio (miere, propolis, ceaiuri din plante), vin si flori. 

In aceeasi perioada, o alta desfasurare de forte are loc la Muzeul Taranului, unde olari, fierari, cioplitori, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, dar si tesatoare, impletitoare, incondeietoare isi prezinta produsele in cele doua curti si pe alee. Unii poarta costume traditionale si fac demonstratii sub ochii vizitatorilor care descopera ca si un obiect de care se pot servi in bucatarie poate fi o opera de arta.

Un sculptor in os si corn are obiecte decorative si accesorii, dar si solnite si alte recipiente pentru alimente, minunat lucrate, despre care spune ca vor ramane si dupa el.

Fetele de masa brodate albe, crem sau in mai multe culori, stergarele si carpetele atrag atentia strainilor si romanilor deopotriva, inspirand o migala nesfarsita. Iile, de o mare finete, sunt la randul lor ca niste piese de muzeu, dar atractive si pentru copii, pentru acestia fiind facute costumase intregi.

Realizarea unei ii poate dura si o luna, in functie de model, spun tesatoarele, iar cele mici costa in jur de 60 de lei, in timp ce o ie mare ajunge la 300 de lei. 

Ceramica este si ea valorificata in tot felul de forme, de la farfurii, ulcioare si vaze lucioase si frumos pictate la bijuterii, de asemenea pictate cu flori, buburuze sau motive traditionale, ocarine in forma de cocos, ratuste, pesti sau broscute testoase.

Bijuterii sunt multe si din margele, pietre semipretioase si lemn pictat.

Casete de bijuterii, rame de oglinzi, mobilier si ceasuri de perete din lemn sculptat si pictat par aduse din alta epoca. Tudor Manciulea, din Ilfov, care are astfel de ceasuri de perete, ce costa intre 100 si 300 de lei, dar si o pendula, spune ca nu face doua piese la fel si ca are clienti care cumpara an de an de la el. "E unul din cele mai bune targuri. Aici vine un anumit public, tintit spre traditia populara", spune el.

Alaturi de oua incondeiate, care costa 7 lei, si icoane pe sticla, de diferite marimi, in functie de care este si pretul - de la 40 la 650 de lei -, se gaseste si pictura naiva, care reflecta umoristic viata de la tara. "Cumpara si pentru ei, si pentru a face cadou, avem clienti care isi iau mereu si nu se indura sa le dea, altii cumpara cand se duc in strainatate", spune sotia pictorului Ioan Maric, care sta la stand, sotul fiind cu alte tablouri la Muzeul Satului.

Partea de gastronomie a targului prezinta, de asemenea, o mare varietate si, si aici, un obiect banal devine inedit prin lucratura si ingeniozitate. Astfel, tuica se gaseste la un stand in sticle de diverse forme, inclusiv de para, strugure sau bou, iar cozonacul poate lua forma unui miel. Nu lipsesc vinurile, multe tipuri de miere, magiunul de Topoloveni si rachiul.

Si nu in ultimul rand, la un stand se gasesc 340 de tipuri de gem, cu nume frantuzesc, facut la Bucuresti dupa retete frantuzesti, cu arome dintre cele mai neasteptate: de pere cu cafea, whisky, rom sau mojito, ceapa, gutui, ghimbir - pentru a acompania branzeturi fine si foie gras, prune cu nuca si palinca - adaptare la bucataria traditionala. Un borcan sau patru borcanase cu gemuri diferite costa 22 de lei.