Manastirea Voronet este mult mai veche decat se credea

Asezamantul monastic de la Voronet dateaza din perioada domniei lui Alexandru cel Bun, cel mai probabil din perioada 1400-1410, arata cercetarile recente ale arheologilor suceveni, biserica actuala fiind construita in 1488 de Stefan cel Mare peste temelia primei biserici distrusa de un incendiu, precizeaza Mediafax.

O echipa de arheologi ai Muzeului Bucovinei, coordonata de Florin Hau si Stefan Dejan, a finalizat, sambata, o cercetare arheologica preventiva la Manastirea Voronet, unde pe traseul vechilor chilii de pe latura de sud a monumentului se va ridica un nou corp de chilii in aceeasi pozitie topografica.

Arheologul Florin Hau a declarat luni corespondentului MEDIAFAX ca cercetarile au fost facute intr-o zona unde au mai fost facute sapaturi in perioada 1961-1967 de Radu Heitel si Nicolae N. Puscasu, care la acea data au avut ca obiectiv principal sa afle daca biserica construita in 1488 de Stefan cel Mare este prima sau daca sub aceasta existase una anterioara.

Cercetarile din 1967 au demonstrat ca biserica lui Stefan cel Mare este a doua biserica a asezamantului monastic intemeiat la Voronet, dar nu se stia cat de timpurile era biserica anterioara si se estima ca putea data de la 1450.

"Faptul in sine era cunoscut pentru ca exista un document din 22 ianuarie 1472 in care apare mentiunea expresa a manastirii si a staretului Misail", a spus Hau.

Arheologul sucevean a aratat ca cercetarile finalizate recent intr-unul dintre ansamblurile datand din perioade de dinainte de 1488 arata ca acesta dateaza mult mai devreme decat s-a putut proba.

El a spus ca o pivnita cu laturile de 7,3 metri si 6,1 metri, cercetata acum, dateaza de la inceputul domniei lui Alexandru cel Bun, cel mai probabil din 1400-1410.

Hau a precizat ca in urma analizei s-a stabilit ca la Voronet a avut loc un incendiu devastator si se presupune ca acesta s-a produs in 1475 sau, cel mai probabil, in 1485, cand Baiazid I a dat foc inclusiv targului Suceava.

El a spus ca la 1485 au ars nu numai biserica veche, cu temelie de piatra si constructia din lemn, dar si constructiile anexa si chiliile.

Biserica noua a fost construita de Stefan cel Mare intre 24 mai si 24 septembrie 1488, iar in acelasi an, sau cel mai tarziu in 1489, se refac si chiliile, a spus arheologul sucevean, care a precizat ca Stefan cel Mare nu a facut decat sa refaca, pe aceeasi fundatie ce data din perioada lui Alexandru cel Bun, intreaga constructie, dar si pivnita, dar dupa orizontul tehnicii in care traia.

Hau a aratat ca pivnita din perioada lui Alexandru cel Bun era acoperita cu grinzi de lemn, iar Stefan cel Mare a reboltit-o cu doua travee semicilindrice axate pe patru piloni de piatra cu caramida.

Totodata, pivnitei i se adauga doua corpuri anexa la est si vest.

Lucrarile au continuat la Voronet in etape ulterioare, cea mai importanta fiind cea facuta de Grigorie Rosca in 1547, cand bisericii i se adauga pridvorul si pictura exterioara de valoare universala.

Tot la 1547 s-au desfasurat lucrari si pe corpul de chilii, a mai spus Florin Hau.

Arheologul sucevean a mai declarat ca cercetarile evidentiaza ca asezamantul monastic de la Voronet din vremea lui Alexandru cel Bun era un asezamant boieresc, si nu domnesc si nu exclude ca acesta sa fi fost construit de boierul Birla de la Harlau, un boier important din perioada de final a domniei lui Petru Musat.

Florin Hau a mai spus ca din primavara anului 2011 vor fi continuate cercetarile arheologice in zona Voronet pentru a se definitiva modul in care a evoluat planimetric, volumetric si cronologic intregul ansamblu de pe latura de sud a monumentului.

Hau a explicat ca nu se cunoaste traseul zidului de incinta vechi al manastirii, nici unde a existat turnul care marca intrarea in incinta manastirii sau turnul original al clopotnitei ansamblului.

"Voronet ramane o provocare maxima intrucat zona incintei de vest, nord si est au ramas necercetate din punct de vedere arheologic", a adaugat Florin Hau.