Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Filosoful roman care a trait la Lisabona si care ii admira pe Camoes si pe Eca

Filosoful roman care a trait la Lisabona si care ii admira pe Camoes si pe Eca

Nu este greu sa ti-l inchipui pe Mircea Eliade (1907-1986), cu chipul uscativ, cu parul rar, fumand pipa pe strazile intretaiate ale Lisabonei. in acest oras a trait in perioada 1941-1944, pe strada Elias Garcia, 147 - unde maine, la ora 15:00, va fi dezvelita o placa -, si-a desfasurat activitatea in calitate de atasat cultural, a avut legaturi cu scriitori si artisti si si-a inmormantat sotia, Nina.

Pe de alta parte, nu ar fi imposibil sa-l vezi plimbandu-se dea- lungul pietelor singuratice din Cascais, unde pescarii isi usuca navoadele, in vremurile de 'indelunga tacere' si in cele ale celui de-al doilea razboi mondial.

Si tot asa cum se aminteste de figura scriitorului, romancierului si autorului de scrieri autobiografice, a filosofului si cercetatorului istoriei religiilor - al carui centenar de la nastere este sarbatorit anul acesta -, tot asa este rememorata si vasta sa opera. Astazi si maine, la ora 16:00, in cadrul unui colocviu organizat de recent infiintatul Institut Cultural Roman de la Lisabona, care isi va deschide oficial usile pentru public pe 23 martie (Rua Antonio Candido, intrarea prin Av. Luis Bivar, 91, langa Institutul Franco-Portughez).

Mircea Eliade, recunoscut eseist si istoric al religiilor, unul dintre interpretii si analistii cei mai de seama ai simbolisticii religioase si ale influentei acesteia asupra comportamentului uman, nu numai ca a strabatutu tara, dar era si un admirator al lui Camoes - despre care a visat sa scrie o carte -, cel care i-a trezit interesul fata de Orient. La Lisabona, oras fata de care nutrea sentimente ambivalente, a avut prieteni (la cunoscut pe Ortega y Gasset in casa lui Antonio Ferro), a scris 'Romanii, latinii Orientului', publicat in portugheza, precum si volumul 'Salazar si revolutia in Portugalia', niciodata tradusa la noi.

Mai tarziu va ajunge la Calcuta, unde va studia filosifia hindusa, pe care a abandonat-o, deoarece s-a indragostit de Maitreyi, fiica maestrului sau. Din aceasta iubire imposibila se vor naste romanele, al lui - 'Maitreyi', si al ei, scris 40 de ani mai tarziu - 'Mircea - O poveste de iubire'.

In casa sa de pe Rua Elias Garcia, s-a inconjurat de intelectuali in reuniuni literare saptamanale, la care au participat Jose Osorio de Oliveira, Raquel Bastos, Luis Forjaz Trigueiros, Carlos Queiroz, Joao Ameal, Antonio Ferro si Fernanda de Castro, despre care vorbeste in 'Scrisori peste timp'. in cadrul acestor intalniri se discuta despre caracterul nemuritor al sufletului, despre reincarnare, despre istoria religiilor, despre Atlantida, despre piramide sau despre templieri. Joao Bigotte Chorao spune ca a aflat despre existenta unui jurnal portughez prin intermediul unei scrisori (1977) ce i-a fost trimisa de Eliade pentru a-i multumi pentru un text critic. Lucrarea avea sa fie publicata postum, in 2001, in Spania, si la Bucuresti, la editura Humanitas (2006).

Nefiind un admirator al portughezilor, povesteste Julien Green, el a mentionat 'saracia lor intelectuala'. Considerand Obidos cea mai frumoasa localitate din Iberia, a pastrat in amintire fluviul Tejo si culorile orasului. A fost prieten cu Reinaldo dos Santos, a citit Oliveira Martins, Eca, Pessoa, Nemesio si Torga si a fost un renascentist, dupa parerea autorului 'Galeriei cu portrete', care aprecia 'nesupunerea canoanelor frumusetii clasice' la Grao Vasco. Dupa ce a facut o ultima baie in ocean la Cascais, nu s-a mai intors niciodata la Lisabona. Jurnalul sau pe pamant lusitan a fost scris cu cerneala pe caiete de la Papetaria Fernandes. Este pastrat in arhiva. Numele dosarului: Portugalia.

Rador

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 1033 ori