Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

De ce numai fotbalul ne face furiosi?

De ce numai fotbalul ne face furiosi?

Desmond Morris, celebrul etolog (etologia studiaza comportamentul animal in relatie cu mediul de viata, n.red) autor al cartii 'Maimuta goala", a studiat fotbalul inca din anii '70, ajungand la concluzii mai degraba dezarmante: "Considerat obiectiv, acest sport este una dintre cele mai stranii constante ale comportamentului uman al societatii moderne", scria el in cartea "Triburile fotbalului".Cartea dateaza din 1982. Citit astazi, acest "straniu" suna ca un eufemism, tinand seama si de ceea ce cerceta- torul definea "aspectele tribale" ale microbismului, motiv pentru care, "in fiecare saptamana, impatimitii fotbalului ucid o mare prada iar momentul uciderii este reprezentat de gol. Cand mingea loveste plasa este ca si cum tribul ar fi ucis un animal de temut si atunci toti pot sarbatori evenimentul ". In decursul anilor, "marea prada" a adaugat la aspectul sau simbolic si pe cel real si se poate intampla ca microbistul sa ucida cu adevarat. Dar de ce se intampla aceasta tocmai in fotbal, si nu si in alte sporturi, pentru a nu mai vorbi de diferitele ocazii in care se aduna o mare multime? Ce au diferit "triburile fotbalului" fata de cele ale rockului, de exemplu? - se intreaba semnatarul articolului din ziarul italian La Stampa, Mario Baudino, pe marginea recentei tragedii prilejuita de o partida de fotbal din Catania, soldata cu moartea unui agent de politie.

Fenomenul a fost studiat indelung, s-au dat interpretari psihoanalitice sau antropologice, subliniindu-se, de exemplu, implica- tiile sexuale, si totusi de fiecare data se ajunge la aceleasi analize si nu stii daca sa crezi in ele sau pana in ce punct. Scriitorul italian Alessandro Piperno, mare impatimit de fotbal, a marturisit: "intr-un fel, exista o bestie in mine iar cand merg la stadion ea se face simtita. in viata normala nu mi s-ar intampla niciodata. Stadionul este un gen de zona franco". Un loc distant de toate, un "altundeva", un loc de mari patimi.

Ceva precum inconstientul? Nu chiar, obiecteaza sociologul Alessandro Dal Lago, autorul unui studiu important intitulat: "Descrierea unei batalii, sau ritualurile fotbalului". "Violenta este intrinsec a jocului, dar din cauza evolutiei sale istorice. in basket de exemplu, exista o puternica doza de violenta simbolica, dar locurile in care se joaca sunt mult mai mici, sportul este mai putin popular".

Daca exista o problema specifica fotbalului, atunci este aceea ca e vorba "de sportul in care se identifica de un secol tineretul", lucru care nu s-a mai intamplat cu nicio alta activitate. "Mai mult, nu mai este un sport ci un spectacol care include si un sport si in acelasi timp prin sumele castigate le mentine pe toate celelalte. Devine astfel un fel de super-pecete sociosimbolic a, ce implica multa nebunie paroxistica, alimentata de "fotbalistica" din care facem parte toti".

Rezultatul este oare crearea unei subculturi impermeabile altora? O societate in societate, cu reguli, paranoia si interese, este de parere Del Lago. O "zona franco" care, de exemplu, nu exista in America unde chiar societatea este foarte violenta dar fotbalul are o functie de "intermezzo" ludic - pe langa faptul ca este foarte supravegheat. in italia este invers: societatea este mai putin violenta, iar fotbalul devine un loc al violentei de exprimare, care uneori devine concreta.

Daca scriitorul Alessandro Piperno, un foarte fin cititor al lui Proust si Baudelaire a recunoscut ca atunci cand merge pe stadion sfarseste prin a simti "mai multa ura decat iubire", Edmondo Berselli, (editorialist la ziarul La Repubblica si revista L'Espresso si director al revistei il Mulino, n.red), autorul eseului privind forbalul ca oglinda a societatii, "Cea mai stangace dintre tragerile la poarta", invita la ramanerea in planul fenomenologic. "in fond, interpretarile antropologice se potrivesc fiecarui sport. intrecerea, lupta pentru a predomina si asa mai departe: tragedia greaca.

Problema este ca se aduna mase foarte mari, care in italia merg de la elite la subproletariatul urban". Un frumos cazan al instinctelor. De ce le dezlantuie fotbalul? Pentru ca au fost intotdeauna tolerate, in fotbal si numai in fotbal. A fost nevoie de 100 de ani, dar in cele din urma s-a reusit sa se construiasca zona franco unde sa se elibereze maimutele lui Desmond Morris. Poate ca nu este vina jocului in sine, a regulilor lui, a logiicii sale, ci a angajamentului raspandit din punct de vedere istoric pentru a genera monstrul. Rezultatul? Dupa un lung travaliu, "zona franco" l-a nascut pe Frankenstein.

Intrebat de ziarul La Stampa daca exista un motiv real pentru care jocul de fotbal produce o rata de violenta mai mare decat alte sporturi si chiar evenimente de masa, Bill Buford, colaborator la publicatia New Yorker si autor al primei carti-ancheta despre triburile fotbalului, insotind timp de un an microbistii cei mai infocati de la Manchester, a declarat: "Pentru a spune adevarul nu am fost niciodata multumit de explicatiile date referitor la acest subiect. Prefer sa privesc elementele esentiale: este un loc unde foarte multi barbati tineri se inghesuie intr-un spatiu restrans.

Apoi exista si ceva in dinamica insasi a jocului, care tine oamenii, spectatorii, prinsi intr-o stare de frustrare potentiala. In rest este adevarat ca 'hoologans' merg la stadion tocmai pentru ca se gandesc ca poate exista violenta acolo". in opinia lui Buford, in Europa, problema centrala este aceasta aglomerare in numar mare a unor tineri mai mult sau mai putin de aceeasi varsta, iar apoi este adevarat si ca putine alte jocuri genereaza forme de nationalism atat de impinse pana la extrem.

"De exemplu, World Cup. in Europa are o valoare politica, ceea ce daca stai bine sa te gandesti este lipsit de sens. Fotbalul genereaza inamicitie si frustrare si este adevarat ca putine jocuri pot declansa reactii atat de bizare. implica sentimente puternice, mari asteptari care adesea sunt dezamagite. Lucrul cel mai semnificativ ramane insa faptul ca in el sunt implicati mai ales tineri, si chiar la varsta la care in mod normal se merge la razboi. Nu mai sunt copii, dar nici barbati inca.

Este o etapa de trecere in care sunt foarte atrasi de violenta. Acesta este in definitiv motivul pentru care fotbalul genereaza violenta. Dar este posibil si sa o blochezi", a comentat Bill Buford. Din motive ideologice, politice, iar uneori economice, grupurile cele mai extremiste ale violentilor de pe stadion au pus in aplicare o adevarata strategie a ciocnirii iar ceea ce s-a intamplat in Catania este numai unul din episoadele cele mai explozive, este de parere Sandro Piccinini, in revista Panorama. in Catania, "inamicul" de combatut a fost Politia, mai ales aceasta de aici, atat de zeloasa. Expertii in sociologie care studiaza de ani de zile rivalitatile dintre grupuri opuse de microbisti au ramas brusc fara cuvinte. Faptul ca a fost un adevarat razboi intre "gang-urile" locurilor amplasate in spatele portilor si fortele de ordine era deja o realitate vizibila pentru toti.

Acestor elemente trebuie sa li se adauge si altele: continua gasire de petarde, rangi, arme contondente in apropierea stadioanelor si prezenta unor sloganuri urlate si scrise impotriva Politiei si Carabinierilor pe ziduri sau pe blogurile cele mai vizitate, coordonarea adesea codificata intre site-uri de pe internet de nesuspectat si adevarate ambuscade in care cad in permanenta fortele de ordine din afara stadioanelor.

Pe scurt, un razboi ale carui ratiuni sunt greu de inteles. Violentii au evoluat, tintesc sus si, din ciocnire in ciocnire, din lovitura de baston in lovitura de baston s-a ajuns la rafuiala finala. Fiecare delincvent arestat alimenteaza o serie de represalii tot mai violente. Fiecare incarcare in masina Politiei este inregistrata si trecuta la socoteala pentru vendetta urmatoare. Acesta este rezultatul unei represiuni adesea fara logica. iar acum se risca comiterea aceleiasi greseli pe valul emotional al omuciderii din Catania.

Impresia este ca te afli in fata unei miscari spontane, un grup de persoane care impartasesc aceleasi sentimente, aceleasi senzatii si aceeasi ura. Ura fata de fortele de ordine, mai presus de orice, de credinta fotbalistica care, in final, trece in planul doi. Batalia se duce impotriva statului, inamicul de combatut, deoarece ceea ce se intampla este un razboi autentic ce are loc la fiecare partida impotriva oamenilor in uniforma. Ceea ce reiese este ca Politia ar fi constienta de aceasta batalie si si-ar asuma constient acest rol. Echipa de fotbal devine un detaliu, iar rivalitatile dintre microbisti trec pe plan secund, in ceea ce se numeste un cod etic invers. Ciocnirea cu adversarii sfarseste acolo unde incepe razboiul impotriva statului.

Nu se fac denunturi, chiar sunt acoperiti cei care lovesc, pentru ca exista "marele inamic". Nu iesi din casa cu intentia de a ucide. Se intampla. Toti uniti impotriva uniformei, animati de acelasi sentiment. Sute de tineri, in mod periculos uniti, dar incredibil de normali, conchide semnatarul articolului din Panorama. Revista catolica italiana Famiglia Cristiana are tentatia sa spuna ca nu este nimic de facut, fotbalul, cu toate absurditatile si violentele, este un rau tipic italian. Trebuie suspendat campionatul? Trebuie, este de parere revista, desi e vorba o decizie profund nepopulara. ASi totusi italia nu renunta sa ceara organizarea Campionatului European din 2012. Pentru a garanta partidelor un minim de liniste, agentii italieni vor fi trimisi in intreaga italie pentru a se lasa masacrati de delincventi din intreaga Europa.

Adevarul este ca acest fotbal in stil italian le convine tuturor, este de parere publicatia catolica: idealistilor care sustin ca ar trebui sa fie un sport, presei sportive care exploateaza disponibilitatea ingenua a microbistilor in cautarea senzationalului, forbalistilor si nu numai, care devin staruri si se imbogatesc din anormalitatea balonului rotund, exploatand haloul sau magic si faraonismul sau concret, extremistilor care pot comite delicte cu numeroase alibiuri si acoperiri, in primul rand aceea de a fi finantati ca "garzi pretoriene" ale cluburilor chiar de patronii acestora. Toti divizati atunci cand trebuie sa se ia decizia ca finantarea serviciul de ordine trebuie sa cada in sarcina cluburilor si nu a contribuabilului italian, ca stadionul trebuie interzis cu price pret celor care il folosesc ca sala de violente nepedepsite, ca trebuie conferite prerogative speciale magistraturii si mai ales fortelor de ordine.Un sociolog a afirmat ca italienii au mostenit aproape in exclusivitate sportul ucigas de la romani, cu jocurile de razboi de la Colosseum, fara nimic din clasicitatea sportului loial al grecilor.




Bloombiz
(Sursa: Rompres)

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 1467 ori