Clubbing a la Ibiza in Romania

Marti, 23 August 2005, ora 01:13
1631 citiri

Cu o zdravana intirziere fata de Occident, notiunea de clubbing si-a facut cu mare succes intrarea si in vocabularul petrecaretilor romani si denumeste umblatul din club in club cit e noaptea de lunga si inca o bucata din ziua urmatoare.Luxul, femeile frumoase si show-urile DJ-ilor de top international ii fac pe straini sa declare clubbing-ul din Bucuresti de nota 10.

Un clubbing ca la carte, cum l-au lasat mostenire fanii muzicii electronice de acum 20 de ani, are fix patru etape. Te incalzesti cu prietenii la o terasa sau bar - nume de cod A"warm upA". Pe la ora 10 seara pleci sa-ti faci de cap intr-unul sau mai multe cluburi, pina pe la 4 dimineata. Te muti apoi intr-altul, cu muzica, posibil, ceva mai linistita, pina pe la 10 - A"after hoursA" i se zice. Daca-i supravietuiesti acestuia fara sa campezi spontan pe sub vreo masa, petreci pina la amiaza intr-un alt club cu muzica linistita - categoria A"chill outA".

A"After hoursA" pe tobogan

A"ElectroniciiA" din anii A'80 si-au impartit astfel viata de noapte din cauza pastilelor (speed, ecstasy etc.), la moda atunci, pe care le dadeau pe git inainte de clubbing, ca sa petreaca mai bine. A"Pastilele astea te tin treaz multa vreme, iar in momentul in care clubul in care dansau se inchidea pe la 4 dimineata mai voiau sa mearga undeva sa continue petrecerea. Asa au aparut cluburile «after hours» sau «chill out»A", spune responsabilul cu evenimente speciale de la Muzeul National de Arta Contemporana, Cosmin Tapu. A"La «after hours» faci ce vrei, nu trebuie sa te duci neaparat intr-un club de genul asta. Eu ma duc la Mc Drive-ul de la Buzesti, sa se dea Tom Wilson, un prieten de-al meu, mare Dj, pe toboganA", mai adauga Cosmin Tapu.

Turisti japonezi, curatori belgieni si copii

Cluburi, baruri si terase bune de batut pina la ziua a scos Romania in strada pe alese. Vrei fite, ai fite cum nu vezi nici la Paris. O A"etalareA" in Herastrau sau prin Bonzai, Lemon Tree sau Cabaret n-are cum sa nu-ti priasca. Bvlgari-ul meu, Versace-le tau, telefoane cit buricul degetului, limuzine, patru ace, macar doua milioane pe seara. Vrei muzica electronica, ai aproape in fiecare saptamina, ca la Ibiza, cite un eveniment semnat The Mission, Cocoon sau Hysteria, la care DJ celebri ca Paul van Dyk, Sascha sau John Digweed sa te faca praf de admiratie: A"La Ibiza, un DJ mare il vezi cu 60 de euro, aici cu 20. La Bucuresti ai petreceri mai bune, la pret mai mic, iar romanii au un fel de a fi latin pe care nu-l vezi decit in Argentina. Adica toata lumea e cu toata lumeaA", face diferenta Sascha Labandowschi, publisher-ul revistei A"Clubbing MagA".

Vrei rock-areala sau oldies-uri de aur, e loc de clubbing si pentru ele in Backstage, Club A sau Music Club. Cu cinci sute de mii te intorci dimineata acasa baut, dansat, agatat.

Iar daca ti s-a aplecat deja de la muzica electronica comerciala si vrei curente A"so next yearA" sau arta nu-ti da pace, gasesti ce-ti place la Web, la party-urile Substil de la casa parasita de pe bd. Lascar Catargiu sau duminica, pe terasa la Casa Poporului, la Happy Sundays, organizate de Muzeul National de Arta Contemporana. A"La inceput, venea mica clasa creativa din Romania - designeri, publicitari, arhitecti. De ceva vreme audienta e mai larga, am vazut oameni care si-au adus copiii la Happy Sundays, turisti japonezi sau curatori belgieniA", isi trece Cosmin Tapu petrecaretii in revista.

A"Iar n-avem nici un motiv ca sa nu bem!A"

Ceea ce te aduce insa cu picioarele pe pamint in stralucitoarele cluburi sau baruri bucurestene, de talia celor londoneze sau barceloneze, sint serviciile, toaletele si bodyguarzii. A"Sint barmani care iti dau berea calda si nu vad nimic anormal in asta sau care consulta reteta ca sa-ti prepare un cocktail. Altii ti-l masoara la singe, iti toarna fix 50 de ml de gin, dar in strainatate nu se sperie nimeni sa-ti toarne din ochi 65-70 de mlA", stie Sascha Labandowschi, publisher-ul revistei A"Clubbing MagA". A"Cocktailurile din Romania nu au acelasi gust cu cele din strainatate. Preturile sint aceleasi, dar felul in care te simti ca si client nuA", continua el si spune ca cei mai spectaculosi barmani pe care i-a vazut in Romania sint cei de la Deja-Vu, cuib de distractie ca la mama Rusie acasa, unde ex-sovieticii se distreaza sub lozinca: A"Iar n-avem nici un motiv ca sa nu bem!A". Nici happy hour-ul, ora in care preturile sint la jumatate, nu-i prea iubit de patronii romani. A"Daca ai happy hour, oamenii vin mai devreme si beau mai mult, patronul nu pierde nimic, din contraA", spune Labandowschi.

A"Cluburile ajung ca niste grajduri cu paieteA"

Muzica electronica, de orice fel ar fi, electro, punk-funk, minimal, cosmic, surf rock, tehno sau progressive house, a prins in cele mai multe baruri si cluburi din Romania. Chiar si unele declarate la inceput A"pro goldiesA" sau A"alternativA" si-au prefacut playlist-ul dupa chipul si asemanarea fanului electronic. A"Poate ca in felul asta oamenii se simt mai occidentali, daca asculta muzica cu milioane de fani in Europa. Dar e gresit, dupa WC-uri iti dai seama ca esti in RomaniaA", spune si redactorul-sef de la A"Clubbing MagA", Dragos Bucurenci. A"Pe masura ce trece noaptea, e din ce in ce mai multa mizerie la toalete. Cluburile ajung ca niste grajduri cu paieteA", arata Bucurenci care-i diferenta. Cit despre bodyguarzi, numai de rau. Si acum sint intepeniti in acelasi model, agresiv si violent fara motiv, care inainte de toate trebuie sa sperie, nu sa asigure paza.

Cei mai mari clubber-i

Scinteia unei nopti de clubbing, in locuri oricit de scumpe sau pretentioase, sint pustii morti dupa muzica, studentii impaduchiati de restante, care danseaza lipiti de boxe, dar nu beau decit o apa toata noaptea, ca biletul de intrare i-a lasat lefteri. Cu toate astea, ei sint A"trend setter-iiA" si fara ei clubul moare, desi nu consuma mai nimic. A"Ei sint cei care incep sa danseze primii si o fac pina la epuizare, e o figura de stil, ca nu se epuizeaza niciodata. De aceea ei sint cei care impun, fara sa stie, muzica. Patronii nu si-i doresc, ca nu cheltuiesc, dar ei sint cei care descopera primii un club, ei duc vestea mai departe, ei fac atmosfera care aduce oamenii cu bani, A"meseniiA", cum le spun pustii. De aia mor cluburile, ca nu stiu patronii chestiile astea elementareA", crede redactorul-sef de la A"Clubbing MagA".

Fragezimea, bat-o vina!

In marea de fete frumoase in care se scalda cluburile si barurile romanesti, pasari rare sint cele care se invirt in intervalul 28-38 de ani. Iar un barbat ceva mai copt, care vrea un flirt de-o virsta cu el, are de umblat pina sa gaseasca unul. A"In Romania, femeile au ideea asta nebuneasca: pe la 30 de ani trebuie sa faca copii, ca mai tirziu nu mai pot. Dar oriunde, Spania, Germania sau Italia, femeile isi intemeiaza o familie, au copii si dupa 35 de ani, inspre 40A", a vazut Sascha Labandowschi. Dar pentru multi barbati fragezimea asta a mintii sau a carnii nu-i un blestem, ci o binecuvintare. A"Cind intri la Planters, barbatii te cintaresc din cap pina in picioare si, in timp ce le mai cade un fir de par din chelie, incearca sa te agate. Norocul lor e ca acolo vin multe fete la care costa. Or mai fi si fermecatori care reusesc sa le ia acasa gratis!A", lasa loc Ana Panaitescu, un consultant de training de 24 de ani, clubberita cu state vechi in Bucuresti, si pentru capriciile unei dragoste la prima vedere.

Cotidianul

HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
Evoluția Cifrei De Afaceri Din Comerțul Cu Ridicata Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule si motociclete) a scăzut, in luna ianuarie, cu 20%...
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a virat suma de 286.390.685,13 lei, în vederea decontării facturilor pentru 237 de obiective finanţate prin Programul...