Perfect pentru o vacant inedita, Sankt Petersburg este orasul care nu oboseste niciodata pe timp de vara. Asezarea acestui oras langa Cercul Polar de nord face ca ziua sa fie mai lunga, iar amurgul sa dureze toata noaptea. Sankt Petersburg este in nord-vestul Rusiei, situat in delta raului Neva, la est de golful Finic al Marii Baltice.
Specificul “Venetiei Nordului” cum a fost
supranumit Sankt Petersburg, consta in multiplele canale si poduri peste raul
Neva, dar si prin arhitectura sa variata cu bulevarde largi si drepte, parcuri
si gradini foarte mari cu garduri din fier forjat.
Sankt Petersburg (cunoscut in limbajul
colocvial ca Piter), in perioada sovietic? ca Petrograd (1914–1924) ?i ca
Leningrad (1924–1991), este localizat in Rusia de nord-vest, in delta raului
Neva, in partea de est a golfului Finic al M?rii Baltice.
A fost fondat de ?arul Petru cel Mare, in
1703, ca o "fereastr? c?tre Europa", fiind de la acea dat? capital? a
Imperiului Rus pan? in 1918. Cu cei aproape 4,5 milioane de locuitori, (2002),
este in ziua de azi cel de-al doilea ora? ca m?rime al Rusiei, al patrulea ora?
ca m?rime al Europei, un centru european de cultur? extrem de important ?i cel
mai important port rusesc la Marea Baltic?.
Sankt Petersburg este cel mai nordic ora?
european cu peste 1 milion de locuitori. Centrul ora?ului este unul dintre siturile
protejate de UNESCO ca parte a patrimoniului universal. Ora?ul, care a fost
pentru mai bine de trei secole centrul politic ?i cultural al Rusiei, este ?i
in zilele noastre extrem de important ?i, pentru a-l onora, oamenii il mai
numesc, deseori, "Capitala Nordului".
Sankt Petersburg mai este cunoscut sub
denumirea Orasul Palatelor. Palatul de Iarna cu Muzeul Ermitraj - simbol al
Petersburgului, Palatul de Vara, Palatul Mensikov, dar si Palatul Stroganov cu
Muzeul Figurilor de Ceara si Palatul Voronov sunt doar cateva dintre
obiectivele turistice pe care nu ai voie sa le ratezi.
Palatele
Sankt Petersburg a fost cunoscut ca un ora?
al palatelor. Unul dintre cele mai vechi este Palatul de Var?, o cas? modest?
construit? de Petru cel Mare in Gr?dina de Var? (1710–1714). Mult mai impozante
sunt palatele baroce ale companionilor s?i, a?a precum este Palatul Men?ikov,
construit dup? planurile arhitectului Domenico Tresini intre anii 1710 – 1716.
O anex? a acestui palat a fost reconstruit? pentru Petru al II-lea ?i acum
g?zduie?te Universitatea de Stat din Sankt Petersburg.
Probabil cel mai cunoscut dintre palatele
imperiale este Palatul de iarn? (1754–1762), o cl?dire uria??, cu interioare de
un lux orbitor, care este ast?zi sediul Muzeului Ermitaj. Arhitectul Bartolomeo
Rastrelli a mai proiectat trei re?edin?e nobiliare pe Nevsky Prospekt: Palatul
Stroganov (1752–1754, azi Muzeul Figurilor de Cear?), Palatul Voron?ov
(1749–1757, azi ?coal? militar?) ?i palatul Anicikov (1741–1750, reconstruit de
mai multe ori, azi palat al copiilor). Alte palate baroce includ casa
?eremetiev de pe splaiul Fontanka, (numit?, de asemenea, Fontannii dom), ?i
palatul Beloselski-Belozerski (1846–1848) de pe Nevsky Prospekt, fosta
re?edin?? a marelui Duce Serghei Alexandrovici.
Dintre palatele neoclasice, cel mai
cunoscut este Castelul Sfantul Mihail (sau al Inginerilor), construit pentru
Imp?ratul Pavel I intre 1797–1801, ca s? inlocuiasc? mai vechiul Palat de var?.
Palatul Taurid al Prin?ului Potemkin (1783–1789), situat in imediata
vecin?tate, a folosit ca sediu pentru prima Dum? – parlamentul rusesc.
Chiar la stanga palatului Ermitaj se afl?
Palatul de Marmur?, construit la comanda Contelui Orlov, intre 1768–1785, din
diferite tipuri de marmur? ?i proiectat in stil neoclasic de Antonio Rinaldi.
Palatul Mihail (1819–1825), faimos pentru interioarele lui opulente, numit
astfel dup? primul lui ocupant, Marele Duce Mihail Pavlovici, acum sediu al
Muzeului Rus.
Construite, de asemenea, in stil neoclasic
sunt Palatul Iusupov, (sfar?itul ultimului deceniu al secolului al XVIII-lea),
palatul Razumovski (1762–1766), palatul ?uvalov (1830–1838), locul in care a
fost ucis Rasputin ?i Palatul Elaghin (1818–1822), o vil? (dacea) de odihn? de
var? a familiei imperiale, situat? pe insula Elaghin.
Re?edin?e mai pu?in importante au fost
construite pentru copiii ?arului Nicolae I: Palatul Maria (1839–1844), aflat
peste drum de Catedrala Sfantul Isaac, sediu al consiliului municipal, Palatul
Nicolae (1853–61) ?i Noul Palat Mihail (1857-1861).
Catedralele ?i bisericile
Cea mai mare biseric? este Catedrala
Sfantul Isaac (1818–1858), care are una dintre cele mai mari cupole din lume,
construit? timp de 40 de ani, sub conducerea arhitectului Auguste de
Montferrand. O alt? biseric? magnific?, (in stilul Empire), este Catedrala
Kazan (1801–1811), situat? pe Nevsky Prospekt, care este copiat? dup? Basilica
Sfantul Petru din Vatican. Nici un turist nu pierde ocazia sa viziteze Biserica
Mantuitorului Insangerat (1883–1907), un monument grandios, in stil vechi
rusesc, care marcheaz? locul in care a fost asasinat Alexandru al II-lea, ?ar
al Rusiei. Cum Petru cel Mare a interzis construirea turlelor in form? de
ceap?, aceast? biseric? este singura in ora? cu acest tip unic de cupol?.
Catedrala Petru ?i Pavel, (1712–1732),
simbolul ora?ului de foarte mult? vreme, ad?poste?te cavoul lui Petru cel Mare
?i ale altor imp?ra?i ai Rusiei. In afar? de aceste patru catedrale principale
(care sunt, par?ial, ?i muzee), se afl? alte biserici. Dintre construc?iile
baroce, cea mai grandioas? este Catedrala Smolnii, (1748–1764), un proiect
indr?zne? al lui Bartolomeo Rastrelli, niciodat? terminat?.
Alt?
biseric? important? in acela?i stil este Catedrala Marinei a Sfantului Nicolae,
(1753–1762), o structur? splendid? dedicat? Flotei Ruse?ti, pere?ii exteriori
fiind acoperi?i cu pl?ci memoriale inchinate marinarilor pieri?i pe mare.
Biserica Sfin?ilor Simeon ?i Ana, (1731–1734), Catedrala Sfantului Samson,
(1728–1740), Biserica Sfantului Pantelimon, (1735–1739) ?i Catedrala Sfantului
Andrei (1764–1780) sunt mai rar men?ionate.
Bisericile neoclasice sunt prea numeroase
pentru a fi enumerate. Multe dintre ele au fost menite s? domine pie?ele
publice, a?a cum sunt Catedrala Sfantul Vladimir, (1769–1789), alta decat
biserica Sfantei Fecioare din Vladimir (1761–1783). Catedralele Schimb?rii la
Fa?? (1827–29) ?i a Sfintei Treimi (1828–1835) au fost, amandou?, proiectate de
Vasili Stasov. Biserica Cesma (1780) este un exemplu rar al Rena?terii gotice
in Rusia. Pe Nevsky Prospekt se afl? ?i numeroase biserici ?i locuri de cult
neortodoxe.
Cl?dirile publice
Fort?rea?a Sfin?ii Petru ?i Pavel, care a
fost, o vreme, ?i inchisoare destinat? de?inu?ilor politici, ocup? o pozi?ie
dominant? in centrul ora?ului. A fost construit? o pasarel? de-a lungul unei
por?iuni a zidului fort?re?ei, care d? vizitatorilor o priveli?te larg? asupra
raului, c?tre sud. Pe cel?lalt mal al Nevei, pe limba de p?mant a insulei
Vasilievski, se afl? cl?direa fostei Burse, (1805–1810), amintind de un templu
grecesc antic, cu dou? coloane rostrale, (coloane impodobite cu prove de
cor?bii), ridicate in fa?a ei.
F?r? indoial?, cel mai faimos muzeu este
Ermitajul. Muzeul are una dintre cele mai bogate colec?ii de art?
vest-european?. Vastele lui colec?ii au fost pentru prima oar? prezentate
publicului in aripa construit? in stil Rena?tere greac? de Leo von Klenze,
(1838–1852), arip? numit? acum Noul Hermitaj. Primul muzeu din ora? a fost
fondat de Petru cel Mare in Kunstkammer, ridicat in 1718–1734 pe malul opus al
raului Neva, ?i care a ad?postit o vreme ?i Academia de ?tiin?e a Rusiei. Alte
atrac?ii turistice includ Muzeul de Arte Aplicate, (1885–1895), Muzeul de
Etnografie, (1900–1911), Muzeul de Istorie Militar? Suvorov, (1901–1904), ?i
Muzeul de Istorie Politic?. (1904–06).
Sankt Petersburg in literatur?
Via?a tumultoas? a principalei str?zi din
Sankt Petersburg a fost descris? de Gogol in povestiri, cea mai cunoscut? fiind
Nevsky Prospect.
S-a spus c? Sankt Petersburgul a fost capul
Imperiului Rus in timp ce Moscova a fost inima lui. "Cel mai pragmatic
ora? din lume", (a?a cum il descria Dostoevski), apare frecvent
scriitorilor ru?i ca un mecanism amenin??tor ?i inuman. Imaginea grotesc? ?i de
co?mar a ora?ului este descris? in ultimile poeme ale lui Pu?kin, in
povestirile lui Gogol, in romanele lui Dostoevski, in poeziile lui Alexandr
Blok ?i Osip Mandel?tam ?i in romanul simbolist Petersburg de Andrei Belii).
Un articol de Ionut M Oprea