Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

"Ce face si ce nu face uninominalul"

"Ce face si ce nu face uninominalul"

Pentru a fi mai precisi, intrebarea corecta este "Ce face si ce nu face uninominalul cu doua tururi de scrutin?" Contrar multor pareri afirmate asupra subiectului, formula propusa de presedintele Traian Basescu, scrutinul uninominal cu doua tururi, nu poate fi denumit "pur", sau, daca vreti, "mai adevarat" decat cel mixt propus de Guvern. El poate fi cel mult clasic, adica poate propune o varianta de vot care s-a folosit timp indelungat in unele sisteme politice. Dar nici clasic (adica uninominal cu un singur tur) nu este, cum vom vedea mai jos.

Nici un sistem electoral nu poate fi denumit ca fiind "mai adevarat" ca celalalt. Nu putem spune ca scrutinul de lista e mai putin adevarat decat scrutinul uninominal, si cu atat mai putin putem relua acest tip de argumentare cand comparam variante ce pornesc de la acelasi principiu. Scopul tuturor sistemelor de reprezentare electorala este sa realizeze concret principala sarcina a democratiei - reprezentarea cetatenilor. Toate sistemele electorale - uninominale, mixte, de lista - indeplinesc aceasta sarcina de a concretiza modul in care votul cetatenilor este transformat, prin aplicarea unor principii sau algoritmi, in mandate parlamentare.

Atunci ce le diferentiaza pe fond? Putem spune ca in primul rand efectele de tip structural, adica efecte ce tin de modul de alcatuire, de functionare si amenajare a sistemului politic in general.

Efectele asupra sistemului politic, din care putem preciza doar cateva, tin de modul in care sistemul de partide este structurat, modul in care se coaguleaza majoritatile parlamentare si stabilitatea guvernarii. Reprezentarea proportionala, de obicei, are ca efect un sistem politic pluripartit, predispus la faramitare si la o stabilitate guvernamentala precara, obtinuta si mentinuta prin negociere. Uninominalul clasic (cu un singur tur), folosit in Marea Britanie si SUA (si in alte tari, dar acestea sunt cele mai importante), predispune la un sistem in care sunt prezente doua partide puternice si eventual inca unul de mica importanta. Evident, aici stabilitatea guvernamentala nu este o problema din perspectiva sistemului electoral.

In ceea ce priveste reprezentarea, sistemul RP este vazut ca fiind mai eficient decat uninominalul, deoarece prin aplicarea algoritmului sunt recuperate mult mai multe voturi in mandate decat in cazul scrutinului uninominal clasic. Un partid de nisa, de pilda, care corespunde intereselor unui electorat restrans, are mai mari sanse sa fie reprezentat in parlament in sistem de RP decat in sistem de uninominal clasic, mai ales atunci cand acest electorat nu se afla compactizat in aceeasi circumscriptie electorala.

Expusa simplist, asa se poate privi miza sistemelor electorale, intre exigenta reprezentarii si a transpunerii voturilor in mandate si guvernamentabilitate, ca sa denumim astfel capacitatea parlamentului de a genera un guvern stabil.

Opinia publica de la noi a ratat astfel o sansa buna de a discuta in termeni pragmatici si realisti ce fel de sistem electorat ar fi mai potrivit in acest moment. Avem oare nevoie de o mai larga reprezentare a cetatenilor? Avem nevoie mai degraba de stabilitate guvernamentala? Sa fie oare mai potrivit un sistem de partide simplificat, sau e necesar sa pastram un numar mai mare de partide politice?

La nici una din aceste intrebari nu se va raspunde insa cu ocazia referendumului din noiembrie. Iar aceasta pentru ca tema a fost folosita pentru a crea un clivaj intre o clasa politica ce reformeaza si una care trebuie neaparat reformata. Iar aici ajungem la intrebarea simpla: pot sistemele electorale sa reformeze clasa politica? Sau, reformulat: pot genera sistemele electorale alt tip de efecte decat cele structurale, anume, efecte de tip moral?

Depinde ce intelegem prin reformare...Iar intelesul reformarii in prezent, in aceasta disputa electorala, este unul pur moral: oamenii politici actuali, categoristi in tot felul de etichete, trebuie inlocuiti cu altii mai buni, mai competenti, mai morali si, mai ales, mult mai responsabili fata de alegator. Sistemul electoral, instrument pur tehnic, este prezentat ca mijloc de a imbunatati calitatea vietii morale a clasei politice.

Un instrument tehnic nu poate genera moralitate crescuta sau competenta crescuta in randurile clasei politice. Moralitatea este un habitus, este o deprindere, nu se poate obtine matematic. Ea nu poate fi sabotata de reprezentarea proportionala si nici creata politic de uninominal.

Cum ramane insa cu argumentul legaturii mai stranse intre ales si alegator? Sa presupunem ca intr-o circumscriptie reprezentantul stangii castiga alegerile la limita fata de oponentul sau. Deoarece in uninominal cu un singur tur de scrutin, din circumscriptia aceea vor fi reprezentate doar interesele alegatorilor de stanga, chiar daca o mare parte a comunitatii nu se regaseste in acestea. La nivel local, practic, o parte din comunitate "dispare" din reprezentarea politica. Cel mult se poate afirma, asadar, ca exista o legatura si deci o responsabilitate mai mare intre reprezentantul stangii (sau al dreptei) si alegatorii sai din acea comunitate. Sa fie insa acest lucru garantat de sistemul de vot? Garantat in nici un caz, incurajat, e posibil. Dar acest lucru, legatura directa intre alegator si ales, este si el tot un habitus, tot un mod de a face politica, format intr-un timp indelungat, prin deprindere. Responsabilitatea nu se afla continuta intrinsesc in sistemul de vot uninominal.

Asadar, ce fel de schimbari va aduce uninominalul cu doua tururi de scrutin? Fiind o formula mai degraba pitoresca in peisajul sistemelor electorale, varianta propusa de presedinte se mai regaseste, in Europa, in Franta si, doar pentru Senat, in Cehia. Dar exemplul cel mai pregnant regasindu-se in Franta, unde a fost practicat deja un timp indelungat, vom face cateva observatii plecand de la acest model.

La nivel de reprezentativitate, poate avea ca efect mentinerea in afara Parlamentului a unui partid care are 10% voturi pe nivel national. Este cazul partidului Frontul National al liderului nationalist Le Pen din Franta, cotat mereu cu intentii de vot ce oscilau in jurul acestei cifre. Datorita faptului ca masa sa electorala este raspandita in toata tara si nu are concentrare doar in unele zone-circumscriptii, FN este in afara reprezentarii parlamentare. Desigur, nereprezentarea FN se datoreaza si faptului ca este "indezirabil" si nici un alt partid nu risca o alianta cu el.

La nivel de sistem de partide, aplicarea a doua tururi face ca sistemul bipartid sa nu fie posibil. Partidele mai mici nu sunt amenintate cu "extinctia" cum este cazul uninominalului cu uin singur tur. Ele pot participa, astfel, la un prim tur, dupa care se trage linie si se calculeaza forta electorala a fiecarui partid. In vederea castigarii a celui de-al doilea tur, se realizeaza aliante intre partidele ce provin din aceeasi parte ideologica. Astfel, scrutinul de tip francez intretine o fragmentare a partidelor, insa una care este polarizata ideologic. Nu exista partide puternice, ci partide importante care au nevoie de aliante cu alte partide pentru a putea forma o majoritate parlamentara. Astfel, la nivel de guvern, stabilitatea depinde mult de jocul de aliante din parlament si, important de retinut, de rezultatele alegerilor prezidentiale.

Sistemul politic francez, cel care inspira aceasta propunere de lege electorala, a fost creat ca un regim de republica semi-prezidentiala. Presedintele are puteri mari, importante, este un pivot central al politicii nationale. Sistemul electoral francez face parte din aceasta amenajare politica si serveste acestui scop de a oferi presedintelui un rol extrem de important, un rol care nu poate fi concurat nici macar de partide, asa cum se intampla in sistemul american.

De aceea, la intrebarea pusa la inceputul articolului, putem raspunde foarte onest citandu-l pe consilierul politic al dl. presedinte Traian Basescu, Cristian Preda: scopul sistemului uninominal cu doua tururi este "o amenajare semiprezidentiala a regimului".

Ionut Butoi, Senior Consultant, Agentia de Rating Politic

Bloombiz.ro Newsletter

Aboneaza-te la newsletter-ul infoBloombiz ca sa primesti in fiecare dimineata, prin e-mail, ultimele informatii legate de companii, afaceri, economie, piata imobiliara, plasamente financiare, cariere si lifestyle.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 1186 ori