Barroso, critic pe tema ANI

Raportul CE a fost adoptat in procedura scrisa, similara acceptarii tacite, ceea ce nu a lasat loc unei dezbateri directe intre comisari, dar Olanda, Germania, Marea Britanie, tarile nordice si partial Franta si-au mentinut rezerve traditionale fata de Romania, iar Barroso a fost critic pe tema ANI. 

Surse comunitare au declarat pentru MEDIAFAX ca adoptarea raportului in aceasta procedura a determinat absenta unei dezbateri directe intre comisari referitoare la continutul si aprobarea rapoartelor, cum a fost cazul in alti ani.

"Problema nu trebuie privita in termeni ca de exemplu «Ele nu iubesc Romania».

Problemele sunt altele, legate de interese pragmatice. Unele de exemplu au interese clare in ceea ce priveste procesul de extindere, daca - de exemplu vor sa arate ca procesul de extindere nu este de succes.

Altele au o problema cu fondurile de coeziune, cu PAC si fondurile pentru agricultura si doresc, evident, utilizarea a mai putini bani pentru unele tari", au declarat sursele citate, adaugand ca din aceasta perspectiva tarile "mai rezervate" fata de Romania au fost si raman Olanda, Germania, Marea Britanie, partial Franta si tarile nordice, manifestandu-se ca atare si in cazul raportului de marti.

Raportul pe tema justitiei prezentat marti a fost adoptat prin procedura scrisa. Cu alte cuvinte, din cauza volumului mare de munca, documentul nu a ajuns neaparat in mainile comisarilor, ci aprobarea lui s-a facut printr-un fel de procedura tacita in sensul in care, daca pana la un anumit moment, nu au existat amendamente, observatii sau obiectii, textul a ramas nemodificat.

"Faptul ca a fost adoptat prin procedura scrisa arata ca documentul a avut in mare parte aceasta forma in momentul in care a intrat in aceasta procedura. Termenul pentru amendamente a expirat vineri. Au fost o serie de amendamente, majoritatea plecate de la Cabinetul comisarului Ciolos.

O parte au fost aprobate. Altele, nu. De exemplu, unul dintre amendamentele plecate de la Cabinetul Ciolos si acceptate a vizat eliminarea unei trimiteri explicite la aderarea la Spatiul Schengen", au declarat sursele comunitare citate.

Mentiuni explicite referitoare la aderarea la Spatiul Schengen au existat in variantele preliminare ale ultimelor doua rapoarte finale prezentate de CE in 2008, respectiv 2009. De fiecare data insa, in forma finala a raportului aceste prevederi nu s-au regasit.

Un alt amendament pornit de la Cabinetul Ciolos a vizat eliminarea referirilor la achizitiile publice, incluse pentru prima oara in acest an in raportul referitor la Romania. Acest amendament nu a trecut insa, pentru ca practic nu a existat un numar suficient de cabinete care sa fie de acord cu aceasta varianta.

"Practic dintre cei 27 de comisari/cabinete, trebuie sa existe o majoritate - 14 - care sa accepte, sa sustina decizia", au mai declarat sursele citate.

Pe de alta parte, conform acelorasi surse, presedintele Comisiei Europene, Manuel Barroso, a fost foarte critic si a exprimat nemultumiri punctual cu privire la situatia Agentiei Nationale de Integritate. Sursele citate au mai declarat pentru MEDIAFAX ca, la Bruxelles, tonul dur al raportului la adresa Romaniei nu a fost o supriza.

"Toata lumea - Comisia, Parlamentul European, Guvernele occidentale - se astepta la un raport cu accente dure la adresa Romaniei", au sustinut aceleasi surse.

Rapoartele pe tema MCV sunt elaborate de Secretariatul General al CE, condus de britanica Catherine Day. Neelie Kroes reprezinta Olanda in CE, fiind vicepresedinta si responsabila pentru Agenda Digitala.

Olli Rehn, din partea Finlandei, este comisar pentru Afaceri Economice si Monetare, Michel Barnier, din partea Frantei, este comisar pentru Piata Interna si Servicii.

Germanul Guenther Oettinger este comisar pentru Energie, in timp ce suedeza Cecilia Malmstrom este comisar pentru Afaceri Interne, iar daneza Connie Hedegaard este responsabila poentru portofoliul schimbarilor climatice.

Potrivit regulilor europene, comisarii nu reprezinta in interiorul CE interesele nationale ale tarilor din care provin, ci pe cele comunitare. Pe de alta parte, relatari din presa internationala de calibru au fost critice, in ultima perioada, fata de Romania.

In preziua raportului, cotidianul britanic Daily Express critica politica Romaniei fata de R.Moldova.

Acelasi subiect a fost comentat, saptamana trecuta, in publicatia germana Der Spiegel, care a scris ca Presedintele Romaniei, Traian Basescu, intentioneaza sa le ofere cu generozitate sute de mii de pasapoarte romanesti locuitorilor din R.Moldova, astfel ca acestia ajung "pe usa din spate" in paradisul economic al Uniunii Europene.

Presedintele Traian Basescu "pacaleste" Uniunea Europeana, acordandu-le pasapoarte romanesti la sute de mii de moldoveni care vor putea circula liber in spatiul UE, scria, luni, publicatia italiana Il Giornale, notand ca, fara sa stie, UE are neoficial 28 de state membre.

Intr-un alt comentariu publicat in Financial Times saptamana trecuta, corespondentul pentru Europa de Est al publicatiei nota, extrem de critic, ca Romania trece printr-o perioada mizerabila din cauza recesiunii si inundatiilor, la care se adauga si un guvern in cel mai bun caz disfunctional, iar in cel mai rau caz incompetent, si un presedinte care se comporta ca un taur intr-un magazin de portelanuri.

Acestea sunt doar o parte dintre relatarile de presa cele mai recente. Ele exista insa de ani de zile, tot asa cum, dupa aderarea Romaniei la UE, au existat voci - oficiali sau institutii - care au comentat ca aderarea Bucurestiului, dar si a Sofiei a fost prematura.

Astfel, Olli Rehn, fost comisar pentru Extindere, in prezent comisar pentru Afaceri economice si monetare, declara in decembrie 2009, intr-un interviu pentru Libre Belgique, citat de Novinite.com ca Bulgaria si Romania nu erau pregatite sa adere la UE, el adaugand ca din aceasta experienta, Comisia Europeana a invatat sa nu mai stabileasca o data fixa de intregrare inainte de incheierea negocierilor.

Un alt exemplu dateaza din vara lui 2009, cand ministrul de Externe de la acea data, Cristian Diaconescu, a anuntat ca isi amana o vizita in Olanda din cauza aparitiei unui document oficial extrem de critic la adresa justitiei din Romania.

Romania si Bulgaria inca depun prea putine eforturi in lupta impotriva coruptiei si criminalitatii organizate, iar managementul fondurilor europene continua sa fie slab, opinase, atunci, Ministerul olandez al Afacerilor Externe.

"Guvernul olandez va continua sa faca presiuni la nivel european, pentru ameliorarea situatiei in ambele tari, cele mai noi membre ale Uniunii Europene. In cazul in care nu se vor inregistra ameliorari, acest lucru va avea consecinte atat asupra transferului de fonduri europene catre cele doua tari, cat si asupra accesului lor in zona Schengen.

Guvernul a anuntat aceste concluzii marti, in cadrul raspunsului sau asupra raportului de la 22 iulie, intocmit de Comisia Europeana in baza Mecanismului de Cooperare si Verificare, pentru cele doua tari", scria presa bulgara, reamintind si ca seful diplomatiei de la Haga, Frans Timmermans, trimise deja in mai 2009 o scrisoare pe aceasta tema pentru comisarului european pentru Justitie de la acea data, Jacques Barrot.