Autostrada cu bucle, dar fara cap

Vineri, 26 August 2005, ora 00:53
1284 citiri

Razboiul din Iugoslavia ne-a adus un cadou: acum noua ani, UE ne-a dat sansa unui coridor paneuropean care sa ne traverseze tara si pe care sa ni-l finanteze. Guvernele Romaniei au facut multe lucruri rele si prea putine bune, asa ca, de noua ani, autostrada sta tot pe harta. Iar UE se gindeste sa-si ia coridorul si banii inapoi.

Acum noua ani, Europa ne-a facut o concesie acceptind ca celebrul Coridor IV, paneuropean, sa treaca pe la noi, dar, cum in tot acest timp oficialii de la Bucuresti s-au limitat doar la a desena trasee pe harta, UE da semne ca va finanta vechiul traseu, care ocoleste Romania. Aceasta este una dintre concluziile unui raport al Societatii Academice Romane (SAR).

Expertii organizatiei sustin ca traseul paneuropean traversa Romania pe o distanta foarte scurta, intre Timisoara si Turnu Severin, pentru ca Romania nu este plasata pe axa care leaga Europa Centrala de cea de Sud-Est. Cea mai buna ruta este Budapesta-Belgrad-Nis-Sofia-Istanbul (Coridorul X), care are doua avantaje majore: este mai scurta si exista deja autostrazi pe o parte din traseu.

Razboiul din fosta Iugoslavie si, ulterior, instabilitatea din Serbia au facut ca UE sa accepte, in 1996, varianta unui traseu paneuropean prin Romania, proiect pe care sa-l cofinanteze, potrivit SAR. Asa s-a nascut Coridorul IV.

Dezinteres si greseli

A"Este deci absolut de neinteles ce s-a intimplat in cei zece ani care au trecut de atunci pe acest proiect, care ar fi trebuit sa fie o prioritate pentru noi: practic, nu mare lucru. In ciuda presiunilor discrete de la Bruxelles si chiar a unor semne de nervozitate manifestate uneori de oficialii europeni, care ne presau sa trecem finalmente la treaba, guvernele romanesti s-au multumit cu succesul diplomatic de a avea o linie trasata cu carioca pe harta.

Practic, pe Coridorul IV s-au inaugurat doua tronsoane de autostrada, de la Bucuresti catre Constanta, in lungime de vreo suta de kilometri si in conditii in care existau deja lucrari incepute acoloA", se arata in raport.

Cei de la SAR apreciaza ca autoritatile au mai facut doua greseli: s-au angajat la autostrada Brasov-Bors, care nu este inclusa in nici o strategie europeana, deci nu este nici finantata si, pe Coridorul IV, au trasat o bucla de ocolire pentru ca autostrada Constanta-Nadlac sa treaca si prin Timisoara (la presiunea Consiliilor Judetene din Arad si Timis) in loc sa mearga direct de la Deva la Arad, asa cum era proiectat initial.

Iar ocolirea presupune lungirea cu 35 de kilometri a traseului, ceea ce inseamna costuri suplimentare, echivalente cu bugetul anual de intretinere a drumurilor din Romania.

10% in zece ani

Cu totul, pina acum s-au construit doar 10% din lungimea coridorului. Asta in conditiile in care UE rediscuta strategia coridoarelor paneuropene si, dupa cum au spus europarlamentari si experti, sint mari sanse sa fie accelerat proiectul prin Serbia si Bulgaria, iar cel prin Romania sa fie lasat momentan la o parte. Exista o comisie de experti care analizeaza acum aceste lucruri, iar concluziile vor ajunge pe masa Comisiei Europene spre sfirsitul anului.

A"Daca dumneavoastra ati fi unul dintre analistii independenti angajati de Comisia Europeana si ati constata dezinteresul cu care guvernele romanesti trateaza acordurile si programele europene in practica, plus politizarea intensa a proiectelor de infrastructura, ceea ce duce la trasee sinuoase, ce ati recomanda Comisiei sa faca?A", se intreaba, retoric, autorii raportului.

Cum se justifica vinovatii

Cine e de vina? Din 1996 pina acum am avut cinci guverne: Ciorbea, Vasile, Isarescu, Nastase si Tariceanu si patru ministri ai Transporturilor: Basescu, Boagiu, Mitrea si Dobre. Ultimul s-a aruncat deja la promisiuni ca traseul va fi terminat in 2010 si a dat vina pentru intirziere pe predecesorii lui pesedisti si pe contractele lor dubioase, cel cu Bechtel si cu Vinci. Penultimul spune ca se actioneaza acum pe principiul valabil cind Basescu era ministru al Transporturilor: Romania nu are nevoie de autostrazi.

A"O autostrada este o decizie politica si eu am decis ca Romania are nevoie. Am lasat 100 de kilometri de autostrada construiti, 60 in constructie si 204 cu finantare. Nu spun ca actuala putere nu vrea sa faca. Spun ca nu stie sa finanteze un proiect mare de infrastructuraA", ne-a declarat Miron Mitrea. A"Am lasat la minister tot programul de finantare, si pentru Coridorul IV, si pentru Bucuresti Brasov, si pentru Autostrada Transilvania. Nu este vina mea ca ei (actuala putere-n.red) au blocat contracteleA", spune fostul ministru pesedist al Transporturilor.

Am intrebat-o si pe Anca Boagiu cum comenteaza intirzierea si eventuala renuntare a UE la Coridorul IV. A"Haideti sa fim mai cerebrali, nu e cazul sa aruncam bombe, Coridorul IV este pe harta si se va face. Despre faptul ca si acum vorbim despre aceleasi lucru ca in 2000, ar trebui sa-l intrebati pe fostul ministru (Mitrea A- n.red.). In 2000, cind am plecat de la minister, toate discutiile erau pornite, am lasat mandatul pendtru finantare. Nu e vina mea ca pe fostul ministru nu l-a interesatA", spune Boagiu.

A"ConspiratoriiA" anti-autostrada

Traian Basescu, ministru intre 1996-2000, a zis ca nu ne trebuie autostrazi. Nici nu le-a facut.

Anca Boagiu, ministru in 2000, zice ca a facut multe. Multe pe hirtie si mai nimic pe teren.

Miron Mitrea, ministru intre 2000-2004, s-a inhamat la alte doua autostrazi. De Coridorul IV a cam uitat.

Jurnalul National