Stolojan: De ce fug investitorii de Romania? Suntem cu 30 de ani in urma UE

"Romania are nevoie de ritmuri de crestere de 4-5% pe an daca vrem sa reducem decalajul intre noi si media UE intr-o perioada relativ istorica de 20-30 de ani. In primul rand, ar trebui sa ne uitam la cine suntem", spune prim-vicepresedintele PDL, Theodor Stolojan, intr-un interviu acordat Business24.

"Daca ne uitam, spunem ca suntem a 7-a tara din Europa ca numar de populatie, dar suntem penultima in ceea ce priveste puterea economica ca PIB/locuitor, la foarte mica distanta de Bulgaria, care e pe ultimul loc. Romania e o tara mica in lume. Noi nu suntem o tara care sa reprezinte o piata dorita", adauga Stolojan.

Liderul PDL mai spune ca piata romaneasca nu este una mare, precum Turcia, care se apropie de 80 de milioane de locuitori, unde vin multi investitori pentru a crea capacitate de productie care sa deserveasca in primul rand piata, dar si perspectivele de dezvoltare. De aceea, nu intamplator in Turcia sunt multi producatori de automobile.

"Romania nu e o tinta predilecta de investitii straine. Daca ne uitam la structura investitiilor straine, putem intelege mai bine cum suntem priviti.

Avem investitii straine care au tintit resursele naturale din Romania, ca OMV-ul care a cumparat Petrom, fabricile de ciment, dar avem si investitii straine care au tintit forta de munca foarte ieftina si care azi sunt aici, maine nu sunt. De aceea, nu trebuie sa ne facem absolut nicio emotie cum au fost emotiile cu Nokia.

E o logica economica care e imbatabila. Cand tintesti forta de munca ieftina, te muti tot timpul acolo unde o gasesti", a mai precizat acesta. Stolojan a facut referire la compania Nokia care se baza doar pe costul redus al fortei de munca.

"O asemenea investitie este extrem de volatila. Azi e, maine nu mai e, fiindca gaseste in alta tara o forta de munca mai ieftina. Nokia nu mai avea piata de desfacere pentru produsele pe care le producea in Romania, piata era undeva in Asia si era absurd ca ea sa aduca in continuare componentele din Asia in Romania, sa le asambleze si sa le plimbe din nou inspre Asia. Decizia Nokia nu poate fi comentata", mai spune acesta.

In opinia sa, pentru a avea o crestere economica sustenabila si un standard de viata ridicat, Romania trebuie sa creasca capacitatea productiva de export, ca orice tara relativ mica.

"Altfel, ramanem in sucul nostru propriu. Au venit Metro, Carrefour, suntem fericiti, cumparam din ele, dar astea nu ne duc la 1.000 euro salariu mediu in Romania. Dezvoltarea capacitatilor productive de export trebuie sa reprezinte obiectivul principal. Noi nu trebuie sa incurajam decat o singura investitie straina, cea care dezvolta capacitatea de export a Romaniei", mai spune Stolojan.

De asemenea, un al domeniu prin care Romania ar putea deveni competitiva la nivel international este infrastructura, in opinia parlamentarului.

"Nu e vorba numai de transport. Discutam de tot ce inseamna infrastructura oraselor - canalizare, apa potabila, epurare, gropi ecologice unde avem si bani de la UE, bani pe care avem toate sansele sa-i pierdem.

Potrivit acestuia, Romania nu trebuie sa-si piarada speranta. Mergand dupa premise "e loc sub soare pentru toata lumea", parlamentarul este de parere ca Romania poate inova chiar si in domeniul IT.

"Putem sa patrundem cu produse si servicii pe pietele externe, nu doar sa fim prestatori de servicii pentru alte companii in lume, care fac call-center in Romania. Romanii au talent si pot produce servicii si produse pe care sa le vanda pe piata externa, asa cum s-a intamplat cu BitDefender. Avem o serie de directii de actiune, important e sa iesim din aceasta situatie nebuloasa care nu depinde numai de noi, ci si de ceea ce se intampla in lume.

Agricultura poate apasa acceleratia spre competitivitate

La baza societatii romanesti raman traditiile. Daca inainte, Romania era privita drept granarul Europei, acum ea trebuie sa profite de avantajul pe care il are in fata altor tari europene - agricultura.

Potrivit lui Stiolojan, pe plan international, Romania este recunoscuta ca tara cu o suprafata agricola buna din punct de vedere al calitatii. De aceea, autoritatile trebuie sa grabeasca procesul de restructurare a agriculturii, de formare mai rapida a unor ferme de dimensiuni optime, in ceea ce priveste exploatarea, dar si profitabilitatea.

"Am incercat o serie de programe care in alte tari au mers, insa la noi nu. Am propus ca acei oameni in varsta care nu mai au putere sa lucreze pamantul, sa-l dea in arenda si sa primeasca jumatate din renta viajera pe care ar primi-o daca l-ar vinde. In alte tari a mers, la noi nu. Chiar daca au un hectar sau doua, oamenii nu doresc sa se implice, raman cu ele pana cand le lasa mostenire.

Avem o treime din numarul de ferme din UE. O asemenea agricultura nu are cum sa fie o forta in ridicare a Romaniei atata timp cat ramane in aceasta structura", a mai precizat Theodor Stolojan.

In opinia acestuia, Romania nu trebuie sa redevina neaparat granarul Europei, ci sa intre in circuitul international, sa devina un exportator net de produse agricole, prelucrate.

"Inainte de razboi exportam grau, porumb. Acum trebuie sa exportam produse prelucrate. Putem face etanol si diferite alte lucruri cu care sa adaugam valoare mai mare la produsele si serviciile care se realizeaza in Romania", a mai spus acesta.

Reducerea CAS-ului ne-ar face mai competitivi

"Sigur ca o reducere a CAS-ului ne-ar face mai competitivi, insa CAS-ul pe care il avem noi nu e dorinta Guvernului si nici macar a bugetului statului. E o rezultanta a acestui dezechilibru structural care exista in Romania intre numarul persoanelor angajate, care platesc contributii de asigurari de sanatate, a angajatorilor si numarul pensionarilor", spune Stolojan.

Potrivit economistului, Romania, spre deosebire de alte tari din Europa, are un dezechilibru fundamental care genereaza o cota ridicata de CAS. In opinia prim- vicepresedintelui PDL, locurile de munca nu se creeaza prin reducerea CAS-ului, ci acestea apar doar daca exista desfacere, respectiv cerere pentru produse si servicii.

"Guvernul a adoptat o serie de masuri care nu dau rezultate. De exemplu, daca firmele angajeaza someri timp de 1 an, nu platesc CAS-ul. Ori, companiile nu angajeaza fiindca nu au ce face cu ei. Daca angajeaza un somer, trebuie sa-i plateasca un salariu. Daca nu are cerere pe piata, degeaba il angajeaza", conchide Stolojan.