Ministerul Finantelor recunoaste ca modificarile fiscale fac din Romania un mediu nesigur pentru afaceri

Modificarile fiscale semnificative introduse de la 1 ianuarie 2018 ar putea creste incertitudinea mediului de afaceri cu un impact negativ asupra dinamicii investitiilor si a locurilor de munca nou create, pe termen scurt, arata Raportul privind situatia macroeconomica si proiectia acesteia pe anii 2019 - 2021 publicat de Ministerul Finantelor Publice.

"Data fiind ponderea ridicata a incasarilor aferente impozitului pe venit si contributiilor sociale de aproximativ 40% din veniturile bugetare totale, masurile fiscale ar putea avea un impact semnificativ asupra incasarilor totale din aceste surse.

Masura de trecere a contributiilor sociale de la angajator la angajat genereaza riscuri atat pozitive, cat si negative.

Astfel, pe de o parte, se asteapta ca aceasta sa conduca la o crestere a gradului de colectare a contributiilor sociale, cu impact pozitiv asupra bugetului asigurarilor sociale de stat (risc pozitiv). In acelasi timp ar putea avea un efect negativ asupra dinamicii castigurilor brute al angajatilor si ocuparii in anumite domenii (risc negativ) fata de scenariul de baza", se precizeaza in document.

Totodata, dinamica accelerata a cresterilor salariale din ultimii ani sustinute si de cresterea salariului minim, precum si majorarea costurilor de finantare ar putea reduce profitabilitatea agentilor economici in anumite sectoare, cu un impact negativ asupra incasarilor din impozitul pe profit.

Pe de alta parte,

cresterea preturilor ar putea atenua consumul ceea ce ar avea un impact negativ asupra cresterii prognozate a veniturilor din impozitele indirecte.

"Desi exista un spatiu semnificativ pentru imbunatatirea colectarii, dat fiind gap-ul estimat aferent incasarilor din impozitele indirecte, in special TVA, realizarea veniturilor din masurile de crestere a conformarii luate in calcul la constructia bugetara, inclusiv prin implementarea platii defalcate a TVA prezinta un grad de incertitudine. Comparativ cu scenariul de baza, cel mai ridicat risc in cazul reducerii indicatorilor economici este asociat cu incasarile din taxa pe valoarea adaugata si contributiile de asigurari sociale", precizeaza documentul.

Un alt risc negativ identificat este posibilitatea cresterii dobanzii de politica monetara a BNR, in cazul in care Banca Centrala Europeana ar inaspri politica monetara actuala care asigura un grad ridicat de lichiditate in zona euro sau ar aparea presiuni inflationiste suplimentare.

Efectele negative s-ar vedea pe de o parte in evolutia creditarii iar pe de alta parte in puterea de cumparare a populatiei si in profitabilitatea firmelor

Riscurile interne asociate evolutiei inflatiei sunt date de aparitia unor conditii meteorologice nefavorabile, cu efect asupra preturilor produselor agroalimentare, in contextul in care prognoza are in vedere ani agricoli normali. Totodata, evenimentele internationale, care amplifica tensiunile geopolitice recente, ar putea conduce la o depreciere a cursului de schimb. Aceste riscuri pot conduce la rate ale inflatiei peste nivelul prognozat.

In plan extern, un prim risc care poate afecta economia reala si implicit obiectivul de crestere economica este, pe termen mediu, iesirea Marii Britanii din UE, desi estimarile recente ale Comisiei Europene si ale Comisiei Nationale de Prognoza arata ca impactul acestui process este moderat, apreciat pana la maxim 0,2% din PIB pe ansamblul UE si mai redus in cazul Romaniei.

"Riscurile cu privire la perspectivele economice la nivel global au capatat un caracter mai echilibrat comparativ cu previziunile anterioare datorita unei accentuari a consumului dar si a imbunatatirii gradului de incredere a mediului de afaceri in ceea ce priveste climatul economic general mai ales in tarile zonei euro. Acest cadru devine favorabil unor schimburi comerciale amplificate cu impact pozitiv si asupra economiei romanesti", se mai arata in Raport.

Pe de alta parte, exista in continuare factori care afecteaza activitatea economica in ansamblu si implicit in plan european.

Acestia privesc incertitudinile legate de politicile fiscale si comerciale restrictive ale SUA, de rezultatele negocierilor aflate in curs cu Marea Britanie, dar si de evolutia inflatiei si a pretului petrolului.

Alaturi de factorii de natura economica exista si cei de natura non-economica cum ar fi amenintarile teroriste si fluxurile migrationiste care pot spori tensiunile geopolitice care pot afecta relatiile interstatale si in consecinta impiedica activitatea comerciala si investitionala.

In acest context, ar putea avea loc o degradare a perceptiei publice cu impact negativ asupra increderii economice si o sporire a aversiunii la risc, explica autorii documentului.