CCIR: Noile masuri de supraimpozitare anuntate de Guvernul Romaniei, o lovitura grava la adresa stabilitatii economice

Camera de Comert si Industrie a Romaniei considera ca noile masuri de supraimpozitare anuntate de Guvernul Romaniei reprezinta o lovitura grava la adresa stabilitatii economice a Romaniei, cu efecte puternic negative asupra companiilor, atat de stat cat si private, se arata intr-un comunicat al CCIR remis AGERPRES.

"Modul intempestiv in care masurile de supraimpozitare au fost anuntate, fara o dezbatere publica si fara consultarea mediului de afaceri, reprezinta in sine un factor generator de instabilitate economica. Comunitatea de afaceri din Romania se asteapta ca Guvernul Romaniei sa sprijine dezvoltarea companiilor si crearea de locuri de munca si nu sa impuna masuri de supraimpozitare", spun reprezentantii CCIR.

Mihai Daraban, presedintele CCIR, apreciaza ca masurile de supraimpozitare intra in contradictie flagranta cu angajamente asumate de insusi prim ministrul Guvernului Romaniei, Viorica Dancila, care declara, pe 29 ianuarie 2018, in Parlament, la votul de investire ca "atat timp cat voi fi prim-ministru nu voi introduce nicio taxa noua in Romania. Scopul meu este de a usura si de a simplifica viata economica, nu de a o complica".

Presedintele CCIR considera ca "lipsa acuta de predictibilitate economica indusa de masurile de supraimpozitare va afecta negativ dezvoltarea companiilor, planurile de investitii si implicit, crearea de noi locuri de munca in Romania".

Conducerea CCIR solicita Guvernului Romaniei sa renunte de indata la masurile de supraimpozitare si sa nu mute factura guvernarii asupra companiilor inregistrate in Romania si asupra angajatilor lor.

Una dintre cele mai importante masuri anuntate marti de ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, vizeaza o "taxa pe lacomie" care sa se aplice, de la 1 ianuarie 2019, institutiilor financiar-bancare, in cazul in care ratele ROBOR la 3 si 6 luni depasesc o anumita valoare. Autoritatile estimeaza la trei miliarde de lei impactul acestei masuri.

De asemenea, Executivul are in vedere plafonarea pretului la gazele naturale din productia interna la 68 lei/MWh, pe o perioada de trei ani, pana in februarie 2022, dar si scaderea comisionului de administrare pentru Pilonul II de pensii de la 2,5% la 1% si retragerea unei persoana de la un fond de pensii, dupa minimum cinci ani de participare.

In sectorul energetic, potrivit proiectului de act normativ, contributia baneasca perceputa de la operatori economici care desfasoara activitati in domeniul energiei electrice si termice va fi de 3% din cifra de afaceri realizata de acestia.