Patronate: Taxa pe fast-food si pe bere va genera doar cresterea preturilor

Reprezentantii mediului de afaceri si cei din industria alimentara sustin ca o eventuala suprataxare a produselor fast-food si a berii nu va reusi sa creasca veniturile bugetare, ci va duce doar la o majorare a preturilor.

Ionel Blanculescu, economist si, totodata, secretarul Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri (CCMA) a declarat pentru Business24 ca o astfel de decizie nu va aduce mai multi bani la buget, si ca masurile fiscale nu se pot lua "de azi pe maine", fara o consultare, in prealabil, a mediului de afaceri.

Economistul sustine ca guvernul ar trebui sa-si creioneze doua modele: unul de crestere economica si unul de politici fiscale. In aceste doua modele, trebuie ca mediul de afaceri sa vada ce urmareste guvernul si care sunt taxele si impozitele care vor creste sau vor scadea, sustine specialistul.

Taxa nu reduce viciul

Blanculescu este de parere ca prin cresterea taxei la produsele fast-food si la bere nu va disparea viciul. El sustine ca o astfel de masura trebuie anticipata, cu cel putin un an, de masuri educative, prin care sa se explice populatiei de ce nu este bine sa bei bere.

"Daca facem un sondaj acum, 95% din romani nu stiu de ce nu este bine sa bei bere, pentru ca o asociaza cu ceva bun. Berea are un continut extrem de ridicat de glucide, este ca si cum ai consuma zahar. Deci, in primul rand trebuie sa renuntam noi, iar mai apoi sa fim "pedepsiti", pentru ca nu poti asocia o taxa cu ceva pozitiv", sustine Blanculescu.

Rezultatele unei astfel de taxe, sustine Blanculescu sunt negative, pentru ca omul se va incapatama sa bea bere in continuare, pentru ca-i place, chiar daca plateste mai mult pe ea. Economistul sustine ca, inainte de aplicarea acestei taxe, ar trebui definit produsul fast-food, pentru ca altfel se creaza confuzie.

Taxarea salariilor si pensiilor mari, o reparatie morala

Legat de taxarea bugetarilor care au salarii si pensii de peste 10.000 de lei pe luna, Ionel Blanculescu spune ca aceasta nu reprezinta decat o reparatie morala pentru mediul de afaceri. "In Romania, s-a schimbat ordinea, in loc sa avem salarii mai mari in mediul privat, pentru ca el genereaza valoarea adaugata in economie, veniturile mai mari sunt la stat, care nu produce nimic", considera Balnculescu.

El propune plafonarea salariilor bugetarilor la 7.000 de euro pe luna, pentru o functie de conducere, iar salariul minim sa fie de 500 de euro. "Cum credeti ca ma simt eu, ca reprezentat al mediului privat, cand stiu ca, un salariat de la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor are 20.000 de euro pe luna sau un angajat de la Eximbank are 30.000 de euro pe luna", a declarat Blanculescu.

Ce cuprinde categoria produselor fast-food

Sorin Minea, presedintele patronatelor din industria alimentara - Romalimenta, sustine ca, nici pana acum nu se stie pe ce produse se introduce taxa, pentru ca reprezentantii Ministerului Sanatatii nu stiu care este categoria fast-food. "Se penduleaza intre grasimi, zahar si fast-food. Daca introduc taxa pe produsele care contin grasimi, primele taxate vor fi lactatele si produsele din carne, iar asta inseamna o explozie a preturilor", considera Minea.

Presedintelete Romalimenta sustine ca, decizia de introducere a acestei taxe nu apartine ministrului Sanatatii, Vasile Cepoi, ci a fost "soptita prieteneste" de cineva, fiind o urmare a unui lobby.

Sorin Minea spune ca, producatorii, importatorii si comerciantii de medicamente incearca "pasarea" taxei clawback catre industria alimentara, prin introducerea acestei suprataxari a produselor fast-food si a berii.

"Anul trecut, producatorii de medicamente au adresat o scrisoare deschisa catre ministrul Sanatatii, in care cereau anularea taxei clawback si transformarea intr-o taxa pentru industria alimentara. Mi se pare ciudat ca un ministru sa propuna o noua taxa la cateva zile de la numirea in functie", sustine Minea.

Taxa impinge consumatorul catre produse mai ieftine

El sustine ca banii din aceasta taxa ar fi insignifianti, iar in alte state care au aplicat asa ceva singurul efect a fost orientarea consumatorilor catre produse mai ifetine.

Presedintele Romalimenta spune ca, exista deja un parteneriat intre producatorii de alimente si ministerul Sanatatii privind informarea publicului despre ingrediente, dar si de reducere a sarurilor si grasimilor din retete. "Dupa ce am incheiat parteneriatul, ministerul vine si spune ca introduce o noua taxa. Pai, atunci, de ce am cheltuit bani ca sa reduc nivelul compusilor nocivi? Parteneriatul inca exista, dar nu-i vina mea ca guvernul s-a schimbat", conchide Minea.