Măsurile controversate de care are nevoie economia României în 2025. De unde ar putea statul aduna bani

România trebuie să facă față anul acestuia unui context internațional volatil și unor provocări interne însemnate. Guvernul a decis la finalul anului trecut să implementeze un set de măsuri de austeritate, iar în ultimele două luni discuțiile despre concedieri în sistemul public au fost în prim-plan. Economiștii unei bănci multinaționale susțin că, pentru a recâștiga încrederea piețelor financiare, măsurile necesare sunt cheltuieli temperate, o colectare mai bună a dărilor, dar și creșteri de taxe.

Produsul intern brut al țării ar trebui să crească cu 1,6%, în creștere față de finalul anului trecut, dar încă sub potențialul României, apreciază economiștii de la ING Bank, într-o analiză publicată joi, 6 martie. Aderarea completă la spațiul Schengen și investițiile în infrastructură ar urma să susțină activitatea economică, în timp ce reducerea cererii interne, pe fondul reducerii creșterii salariilor, va contribui la o scădere a importurilor, se arată în analiză.

Cifra care planează asupra anului este 7% - ținta de deficit bugetar asumată de decidenți. Prin măsurile de austeritate de la finalul anului trecut, Guvernul a mers pe calea reducerilor cheltuielilor bugetare, prin înghețarea pensiilor și a salariilor din sistemul public, înlocuirea plăților pentru ore suplimentare cu timp liber și alte măsuri. După aceste măsuri, costurile de împrumut ale României rămân cele mai ridicate din Uniunea Europeană, la un randament de 7,6% pe an.

„Un scenariu ideal pentru a readuce încrederea piețelor financiare rămâne probabil o combinație între o mai bună colectare, taxe mai mari și cheltuieli moderate. Uitându-ne la evoluția lor în ultimul deceniu, cele mai multe venituri fiscale (inclusiv unele principale, precum TVA și impozitul pe venit) au scăzut ca procent din PIB, lăsându-le ca unele dintre cele mai potrivite candidate pentru creșteri de taxe, cel puțin în comparație cu contribuțiile sociale, care au crescut ca procent din PIB între timp”, spun economiștii ING.

Raportul asupra execuției bugetare arată că, anul trecut, impozitul pe venituri și salarii a adus la buget echivalentul a 2,8% din PIB. Suma este aproximativ egală cu intrările la buget din impozitul pe profit (2% din PIB), taxele pe proprietate (0,5% PIB) și alte impozite pe capital (0,3% din PIB). Taxa pe valoare adăugată este principala sursă de venit din categoria taxării bunurilor și serviciilor. Anul trecut, statul a colectat aproape 121 de miliarde de lei, adică 6,9% din PIB.

În 2015, lucrurile arătau diferit. Acum 10 ani, impozitul pe venitul din salarii era 16%, la fel ca impozitul pe profit.

Veniturile din impozitul pe salarii și venituri era acum 10 ani la echivalentul a 3,8% din PIB, conform execuției bugetare. Din impozitarea profitului, statul obținea tot echivalentul a 2% din PIB. Acum 10 ani, microîntreprinderile plăteau un impozit de 3%, iar plafonul era de 65.000 de euro. Până în 2018, acest plafon a crescut de 15 ori, iar din ce în ce mai multe firme au reușit să se încadreze la cota redusă de impozitare, conform unui raport al Consiliului Fiscal, citat de StartUp Cafe.

Acum 10 ani, impozitele pe proprietate aduceau la buget echivalentul a 0,8% din PIB. În același an, veniturile obținute din TVA treceau de 8% din PIB, adică peste 57,1 miliarde de lei. În 2015, veniturile din contribuțiile sociale erau 8,2% din PIB și au ajuns la 10,7% din PIB anul trecut.

Cu alte cuvinte, economia a crescut, în temeni monetari, de 2,5 ori, în timp ce unele taxe nu au ținut pasul. Propunerea ING se bazează pe faptul că impozitul pe venit este mai ușor de crescut, dar bilanțurile contabile ale României arată că statul colectează foarte puțin din taxarea capitalului, fie că este vorba de dividende sau de proprietate. Or, impozitul pe venit este mai ales un impozit pe muncă.

În ciuda declarațiilor de la finalul anului trecut, Guvernul pare să se îndepărteze tot mai mult de un mecanism prin care să taxeze marile averi și, mai general, de un sistem progresiv, prin care veniturile mari sunt taxate mai mult decât cele mici. Există un declin general al veniturilor pe care la încasează statul din taxe; în 2015, statul încasa echivalentul a 28% din PIB din taxe și contribuții sociale, iar doar Irlanda, un paradis fiscal, încasa mai puțin, conform cifrelor de la Eurostat.

În niciun an de atunci România nu a trecut peste acest procent și a rămas pe penultima poziție în Uniunea Europeană, la egalitate cu Malta, în 2023. În acel an, media europeană era puțin sub 40% din PIB. În regiunea României, Croația strânge 37,2% din PIB, Polonia aduce 35,8% din PIB la buget, Ungaria are 34,9%, Cehia are 33,9% și Bulgaria are 29,7%. După execuția bugetară de anul trecut, taxele și contribuțiile însumează 27,2% din PIB.

...citeste mai departe despre "Măsurile controversate de care are nevoie economia României în 2025. De unde ar putea statul aduna bani" pe Ziare.com