Europa sa renunte la impozitul pe profit. A sosit timpul!

Fostul prim-ministru estonian Siim Kallas, fost vicepresedinte al Comisiei Europene, se alatura corului tot mai numeros de voci care sustin implementarea programului de relaxare cantitativa al Bancii Centrale Europene in paralel cu o relaxare fiscala.

Solutia ar fi una extrem de simpla, dar radicala: aplicarea unui sistem fiscal comun tuturor celor 28 de tari membre si reducerea la 0 a impozitului pe profit, fie si ca masura temporara, arata Siim Kallas, intr-un editorial publicat in EU Observer.

Program ambitios, taxe impovaratoare

Varianta gandita de BCE pentru relansarea economiei din zona euro consta in pomparea a peste 1.000 de miliarde de euro, prin achizitionarea titlurilor de stat cu maturitate pe termen lung.

Totodata, Comisia Europeana isi propune sa revitalizeze o serie de domenii investitionale din sectoarele transport, IT si infrastructura energetica, suma totala ce ar urma sa alimenteze aceste proiecte fiind de 315 miliarde de euro.

Ambele masuri au capacitatea de a genera crestere economica in zona euro, dar o mare parte din analisti sustin in continuare ca aceasta nu va fi constanta in timp fara aplicarea unor politici de relaxare fiscala.

Reforme structurale

Pana in prezent, reformele structurale au ramas doar o vorba in vant, masurile de austeritate impuse pe intreg continentul blocand aplicarea lor.

Pe de alta parte, austeritatea a reprezentat o garantie pentru revenirea pe linia de plutire a economiilor care s-au vazut nevoite sa apeleze la imprumuturile acordate de Uniunea Europeana.

Politica de austeritate in Europa este tot mai putin agreata de populatie, dar si de reprezentantii marilor companii.

Din punct de vedere istoric, afacerile mari de pe continent au avut rolul de a consolida si intretine ideea unei Europe Unite, insa in ultima vreme sunt nevoite sa faca fata unei presiuni extraordinare generate de multiplele modificari ale sistemelor legislative si de reducerea libertatilor in piata.

Este poate cel mai bun moment in care Uniunea Europeana poate interveni pentru a incuraja antreprenorii si a stimula sectorul privat, crede Siim Kallas.

Armonizare fiscala

La Bruxelles s-a discutat constant in ultimii ani pe tema impozitului pe profit, comisia facand propunerea de reglementare a situatiei printr-o baza fiscala consolidata comuna, care sa fie aplicabila in toate statele membre.

Reactiile au fost diverse, dupa cum era de asteptat, iar ideea de a creiona un sistem fiscal armonizat pentru intreaga Europa lasand apoi fiecare stat sa-si aleaga treptele de impozitare a starnit destula agitatie.

Suspiciunile unor state cu economii de succes au fost ca armonizarea fiscala nu va duce decat la cresterea impozitelor. Intre timp, dezbaterea pe tema impozitului pe profit aplicat marilor companii a capatat o incarcatura ideologica.

Majoritatea sustine aplicarea unor impozite mai mari corporatiilor, ca o forma de compensare sociala. Poate ca o alta idee care ar trebui sustinuta este scutirea acestor companii de impozite, cu conditia de a crea locuri de munca si de a asigura salarii decente.

Realitatea este ca impactul impozitului pe profit asupra structurii bugetului unei tari este destul de limitat prin prisma unor seturi de exceptii si derogari acordate.

Guvernele care implementeaza politici economice dinamice deja iau in calcul eliberarea afacerilor de povara impozitelor, sustine fostul vicepresedinte al Comisiei Europene.

Pana la capat

Poate ca o astfel de metoda radicala ar trebui aplicata si in UE, desfiintand impozitul pe profit, cel putin pentru perioada imediat urmatoare.

Aceasta masura ar putea fi exact impulsul de care economia europeana are nevoie in acest moment, crede Kallas.

In Estonia, din 2000 si pana in prezent, impozitul pe profitul reinvestit a fost scutit de taxe, iar masura a dus la aparitia unui climat mult mai favorabil pentru mediul de afaceri.

In Europa, eliminarea impozitului pe profit ar putea multiplica rapid efectul relaxarii cantitative si lansarii celorlalte programe investitionale ale Comisiei Europene, iar infuzia de peste 1.000 de miliarde de euro chiar ar fi atunci cu folos.