Afacerile in turism, sub "zodia Forfetarului"

Prin aplicarea impozitului forfetar incepand cu 1 ianuarie 2014 si care tine seama de rangul localitatii, zona, suprafata sau coeficient de sezonalitate se doreste impunerea unei discipline financiare. Insa, calculele specialistilor dau alte rezultate.

Ministrul delegat pentru IMM, Turism si Mediu de Afaceri, Maria Grapini, a afirmat ca impozitul forfetar se va aplica pentru cateva mari categorii de servicii: hoteluri si pensiuni; restaurante, baruri si cafenele; saloane de infrumusetare si spalatorii auto.

Introducerea acestui impozit a starnit nemultumirea marilor lanturi hoteliere intrucat este un impozit pe care unii contribuabili vor fi nevoiti sa-l achite peste profitul inregistrat sau, de asemenea, sa plateasca impozitul fix in perioade in care nu inregistreaza profit.

Legislatia de turism din Bulgaria, mai permisiva decat in Romania

In conditiiile in care noi incercam o lupta "cot la cot" cu Bulgaria, acestia din urma pornesc aceasta lupta cu un avantaj: legislatia.

"In Romania sunt mai multe impozite decat la bulgari si drept urmare, noi nu avem cum sa practicam preturi sub preturile lor. La ei exista si o competitie mult mai mare. Au mult mai multe hoteluri pe litoral si la munte si din aceasta cauza lasa mai mult la preturi, dar in plus, ii ajuta foarte mult si legislatia", sustine Traian Badulescu.

Potrivit acestuia, la bulgari TVA-ul pe hoteluri este de 10% daca se achizitioneaza pachetele turistice prin agentii de turism, inclusiv serviciile de masa.In Romnia insa, TVA-ul este de 9% pentru cazare si mic dejun, bun din punctul asta de vedere, insa de 24% la serviciile de masa.

Ce impact va avea impozitul forfetar

In domeniile vizate de proiectul privind impozitul forfetar evaziunea fiscala se afla la un nivel ridicat. Existenta in piata a unor contribuabili care fac evaziune determina o atingere grava mediului concurential, si afecteaza negativ acele afaceri care se desfasoara in deplina legalitate.

Guvernul a urmarit sa gaseasca o formula prin care sa limiteze acest fenomen si sa creasca incasarile la bugetul statului.

Impozitul forfetar, prin care se inlocuieste cota de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri cu o suma fixa, a fost introdus pentru a reduce evaziunea fiscala, deoarece acesta se va platii indiferent de ceea ce se declara, profit sau pierdere.

In masura in care impozitul forfetar va fi insotit de masuri de implementare eficiente, acesta poate avea efecte pozitive fata de bugetul statului, ducand la cresterea incasarilor si la reducerea cheltuielilor de colectare a creantelor fiscale, sustin avocatii Delia Bosman, Deputy Managing Partner si Mircea Maier, Senior AssociateDragne & Asociatii, ambii avocati specializati in drept fiscal.

Totusi, masura poate avea si efecte negative. Spre exemplu, sunt contribuabili carora le va fi imposibil sa achite un impozit fix si periodic, fapt care poate duce la suspendarea sau incetarea activitatii acestora, si, implicit, la neincasarea vreunor sume la buget.

"Impozitul forfetar este o masura de disciplinare, dar imi este teama sa nu aiba un efect secundar, efect care sa genereze greutatii firmelor mici si care sa nu isi permita sa plateasca impozitul, iar efectul sa fie vizibil ulterior in numarul micilor antreprenori care isi vor inchide portile", a declarat consultantul in turism Traian Badulescu.

"Din ce vad in reactiile hotelierilor, ei sunt destul de ingrijorati de acest impozit forfetar", completeaza specialistul.

Cel mai mare impozit forfetar va fi achitat de restaurantele de peste 300 de metri patrati din Zona A a Bucurestiului, care vor plati 22.680 de lei/an (echivalentul a circa 5.200 de euro), in timp ce la baruri impozitul maxim este de 3.400 de euro, tot in centrul capitalei si la aceeasi suprafata.

Cum se calculeaza impozitul forfetar

Cota standard este de 1.400 de lei, la care se adauga o serie de coeficienti ce "taxeaza" rangul localitatii de desfasurare a afacerii, suprafata ocupata de firma si sezonalitatea activitatilor impozitate.

Formula de determinare a impozitului forfetar propusa de Guvern ia in calcul rangul localitatii, dar si al zonei din municipii si marii poli regionali (Brasov, Cluj, Constanta, Craiova, Iasi, Ploiesti Timisoara), suprafata localului si un coeficient de sezonalitate, care este clasificat in mod asemanator cu cel al rangului localitatii.

Impozitul forfetar anual/unitate este determinat dupa formula k *(x + y*q) *z, unde k este valoarea impozitului standard de 900 de lei, x - variabila in functie de rangul localitatii, y - variabila in functie de suprafata utila a locatiei, z - coeficient de sezonalitate, iar q - 0,9 (unic) reprezinta coeficient de ajustare pentru spatiu tehnic unitate de desfasurare a activitatilor.

Coeficientul de rang al localitatii (variabila x) are urmatoarele valori: Bucuresti Zona A = 16, Zona B = 15, Zona C = 14, Zona D = 12,5. In cei 7 poli ( Brasov, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iasi, Ploiesti, Timisoara), coeficientul este Zona A = 14, Zona B = 13, Zona C = 12, Zona D = 11. Pentru municipii, Guvernul propune o variabila Zona A = 11, Zona B = 10, Zona C = 8, Zona D = 4. In cazul oraselor fara rang de municipiu se aplica un singur coeficient de rang, de valoare 2, similar celui din cazul statiunilor. Pentru comune a fost stabilit un coeficient de 0,5.

Coeficientul de suprafata (variabila y) va fi: pentru 0-30 mp = 2; pentru 31-50 mp = 4; 51-70 mp = 6; 71-90 mp = 8; 91-120 mp = 10; 121-160 mp = 14; 161-200 mp = 16; 201-240 mp = 18; 241-300 mp = 20; peste 300 mp = 25.

Coeficientul de sezonalitate va fi de 0,45 pentru Bucuresti si cei 7 poli, de 0,4 pentru municipii si orase, 0,35 pentru statiuni si 0,15 pentru comune.