Cele mai imorale taxe și impozite impuse de guvern, în 2025. Economistul Bogdan Glăvan: „Nu au trecut testul democratic"

Guvernul PSD+PNL+UDMR, revenit la Palatul Victoria după alegerile parlamentare din 2024, a adus la pachet o nouă lege, cu modificări fiscale substanțiale. Economiștii avertizează că deși în campania electorală, vechii și noii guvernanți au promis că nu vor ridica taxele și impozitele, acum s-a întâmplat exact contrariul.

Economistul Bogdan Glăvan, profesor universitar, a vorbit pentru Ziare.com despre cele mai imorale măsuri fiscale stabilite de guvernanți, cu prilejul „Ordonanței trenuleț”.

„Orice măsură care se aplică peste noapte, este imorală, din capul locului, pentru că cetățenii și-au făcut un plan, care este dat peste cap. Și mai imorale sunt taxele care se aplică retroactiv - noi am avut așa ceva în România, chiar și la nivelul Europei. De exemplu, taxa din energie - suprataxarea pe sectorul de petrol și gaze. Mai e o categorie, a celor stabilite ca fiind neconstituționale. Ne aducem aminte de ele, rezultate în urma legiferării Guvernului, care brusc, dorește suprataxarea cu 80% a unor categorii de venituri”, a declarat analistul.

„Înainte de alegeri ni s-a spus că va curge numai lapte și miere, că nu vor crește taxele, dar după șase zile de la alegeri ni s-a dovedit contrariul”

Profesorul de economie avertizează asupra faptului că toată această nouă sarabandă a colectării de bani de la contribuabili se bazează pe o înșelătorie.

„Imoral este și faptul că orice creștere de taxe nu a trecut testul democratic. Ea trebuie să răspundă unor interese a societății, pentru că guvernul sau parlamentul nu guvernează după capul lui, ci în baza unui mandat, dat de cetățeni. Însă, nouă, înainte de alegeri ni s-a spus că va curge numai lapte și miere, că nu vor crește taxele, dar după șase zile de la alegeri ni s-a dovedit contrariul. Deci, o altă măsură de mare imoralitate”, a mai precizat Glăvan.

Totodată, guvernul nu are în plan reforme reale și rezolvarea problemelor fundamentale, de risipire a banilor publici.

„Și o altă măsură imorală, majorarea impozitelor, chiar dacă ar trece toate testele democratice, câtă vreme guvernul are alte metode de a economisi banii la buget. De exemplu, în loc de măsuri restrictive pentru populație, economisirea banului public de la nivel central”, a punctat profesorul.

Angajații de partid din administrația publică centrală și locală, respectiv achizițiile publice iresponsabile, „elefanții din cameră” pe care guvernul se face că nu-i vede

Angajații de partid, din sistemul public și achizițiile publice iresponsabile se numără printre practicile la care guvernanții nu-și doresc să renunțe, subliniază Bogdan Glăvan.

„Zonele din care se pot economisi bani sunt foarte multe. În primul rând, administrația publică centrală și locală. Și apropo, administrația publică locală lipsește din programul de guvernare, dacă acest program ar avea vreo valoare. Faptul că nu se găsește vreo mențiune este încă o fraudă, în condițiile în care în campania electorală s-a spus că o reformă se va putea face în primul an după alegeri. Practic, nu se va face nicio reformă, fix acolo unde trebuie. Revenind, nu se va face economie nici când vorbim despre funcționărime, nici în entitățile publice, în sutele de companii de stat în care se angajează în continuare oameni, pe mulți bani, cu prime.

În plus, în cazul achizițiilor publice, dacă vorbim despre bunuri și servicii, există achiziții aiuritoare, iar nimeni nu-și asumă vreodată răspunderea, ceea ce înseamnă că este un fenomen endemic. Dacă era un caz izolat, excepțional, persoana respectivă ar dispărea imediat din administrația publică.

Avem drept exemplu AMEPIP, unde s-a făcut achiziție publică pentru calcularea de indicatori pentru monitorizarea întreprinderilor publice, în condițiile în care această agenție are ca misiune, ca obligativitate întocmai monitorizarea întreprinderilor publice. Deci este ca și cum o companie care produce pixuri ar face o achiziție prin care ar cumpăra de la altă fabrică pixurile pe care ea însăși le produce. Deci nu este decât o altă metodă de a sifona banii de la buget”, a declarat cadrul universitar.

„Pentru reforme ar trebui să existe o masă critică de oameni, care să intre în administrație și care să aibă guvernarea”

Lipsa de voință politică, dar și incompetența au dus România în acest cerc vicios, e de părere Glăvan.

„Nu trebuie să dăm vina doar pe politicieni, problema este mai gravă de atât. Birocrația bugetară controlează, de fapt, acești politicieni, care sunt foarte slabi și implicit, aparatele de partid. Astfel, acești oameni semnează ‘ca primarii’, nu au propria perspectivă, sunt niște persoane dependente de hârtiile pe care i le bagă x sau y sub nas. Astfel, mulți dintre acești politicieni ajuns să spună că ‘nu se poate face aia, nici cealaltă’. Nici interesul politicienilor nu este să crească taxe, pentru a se autosabota. Însă, atunci când ajung să le facă, le fac pentru că pur și simplu nu pot mai mult, sunt dependenți de cei de dedesubt, care spun că ‘asta e singura soluție’. Astfel, din disperare de cauză, politicienii recurg la aceste metode.

Dacă ar exista o resursă umană mai profesionistă, o birocrație mai sănătoasă, atunci lucrurile ar funcționa diferit. De aceea, nu e cazul să ne entuziasmăm că lucrurile se vor schimba radical în România. Pentru a se schimba, chiar într-o instituție, e nevoie de mai mult decât de un singur om. Deci, pentru schimbări semnificative, reforme, ar trebui să existe o masă critică de oameni, care să intre în administrație și care să aibă guvernarea. Ar fi nevoie de sute de oameni competenți, în sute de poziții, ceea ce este foarte greu, la ora actuală. Ori mai este și varianta în care criza este atât de mare, încât toată lumea se trezește, dar noi nu suntem în acel punct”, a opinat analistul.

„Vom avea o creștere economică, pentru că România are un ajutor extern uriaș. Însă, această creștere economică înseamnă nimic”

În acest an, cel mai probabil, România va avea o creștere economică, dar mincinoasă, concluzionează Bogdan Glăvan.

„În 2025, lucrurile cred că vor decurge în sensul celor estimate de Guvern. Vom avea o creștere economică, pentru că România are un ajutor extern uriaș. Având în vedere banii care intră în România, e aproape imposibil să nu ai creștere economică. Problema este că în condițiile în care creșterea economică e de 2%, când ție îți intră în țară 4%, pierzi, ești în recesiune. Guvernanții vor veni cu niște date, vor spune că ‘am avut creștere economică de 1%’, ceea ce înseamnă nimic, de fapt.

Deficitul bugetar va scădea, dar iarăși, asta nu înseamnă nimic. A scăzut și când a fost domnul Ciucă premier, în 2022, la 5,5%. Nu a însemnat nimic, pentru că a fost obținut cu ajutorul inflației. A fost scumpită energia. Și atunci, ce faci? Iar scumpești energia? An de an? Nu. Și ce vei face cu bugetul anii următori? Nimic. Să spunem că în 2025 va scădea deficitul bugetar, dar la anul sau peste doi ani, ce va fi? Răspunsul este nimic, nu putem presupune că va merge mai departe consolidarea bugetară: va crește evaziunea, o reacție pe termen lung a societății”, a transmis profesorul Bogdan Glăvan, pentru Ziare.com.

...citeste mai departe despre "Cele mai imorale taxe și impozite impuse de guvern, în 2025. Economistul Bogdan Glăvan: „Nu au trecut testul democratic"" pe Ziare.com

Ciolacu și Bolojan, liderii de la guvernare, să prezinte urgent planul de reducere a cheltuielilor statului. "Aparatul bugetar a mai crescut cu 5.900 de posturi", semnalează USR

USR cere, marţi, premierului Marcel Ciolacu, președintele PSD, şi liderului PNL, Ilie Bolojan, care este și președinte al Senatului, să prezinte, de urgenţă, planul prin care reduc...

Acum este evident pentru toată lumea că România este în faliment, susține Florin Cîțu. Ce instituții sunt vinovate de acest "genocid economic"

Florin Cîțu, fost șef al Guvernului și fost ministru de Finanțe, consideră că "acum este evident pentru TOATĂ lumea că România este în faliment". Într-un mesaj postat pe Facebook,...