Economia americana nu beneficiaza de pe urma marilor corporatii din cauza sistemului inechitabil de impozitare

Mai mult de o treime din averea corporatista din SUA, mai exact 36%, era anul trecut in posesia a 18 companii americane, in crestere de la 27% in 2009, se arata intr-un raport al celor de la Standard & Poor's (S&P).

Un nou decalaj de avere apare in randul corporatiilor din SUA, care inregistreaza o crestere tot mai rapida a cantitatilor de numerar pe care il detin, conform Bloomberg.

In varful ierarhiei sunt corporatii multinationale printre care se numara Microsoft, Google, Coca-Cola, Apple si Ford, care obtin o mare parte din profituri din vanzarile din afara SUA. Deoarece legislatia fiscala descurajeaza aducerea baniilor inapoi in SUA, numerarul tinut in afara tarii creste, iar companiile au inceput sa ia masuri pentru a se adapta, aici fiind incluse si imprumuturi pentru finantarea operatiunilor din tara de origine.

"Spre deosebire de persoanele fizice, corporatiile nu vor sa fie in varful topului bogatilor", a spus analistul Andrew Chang, autorul raportului S&P.

Multinationalele americane sunt taxate de tarile in care obtin profit si de SUA cand sau daca acesti bani se intorc in tara. Rata impozitului pentru corporatii in SUA ajunge pana la 35%, fiind cel mai ridicat din randul statelor industrializate.

Companiile au incercat sa convinga Congresul sa rescrie codul fiscal pentru cei bogati, dupa ce averea acestora a ajuns la 23,6% din avera nationala, fata de 20,4% in 2009.

Numerarul din afara SUA continua sa creasca

"Banii detinuti afara continua sa se stranga, fara a putea fi atinsi", a spus Chang. "Fara indoiala, vor continua sa fie tot mai multi".

Acesta nu este un lucru bun pentru investitori, care prefera sa puna banii la lucru sau sa ii returneze actionarilor. Nu este bine nici pentru deficitul in crestere al Trezoreriei americane, care a pierdut o suma estimata la 83.4 miliarde de dolari din impozitele datorate de companii, care au intarziat sa aduca castigurile in SUA, conform informatiilor furnizate de o comisie a congresului american.

Si aceste fonduri nu pot cumpara fericire pentru companiile din topul celor mai bogate, cum este Medtronic, care a luat masuri drastice pentru a folosi veniturile din afara SUA. Producatorul de echipamente medicale a cheltuit 13 miliarde de dolari din castigurile sale din exterior pentru a cumpara un competitor londonez, o tranzactie prin care va putea sa-si mute sediul central intr-o tara unde taxele sunt mai mici.

"In mod clar ar fi mai bine sa putem pune numerarul sa lucreze pentru noi, decat sa stea in conturi cu o dobanda redusa", a spus Fernando Vivanco, purtator de cuvant la Medtronic. "Si exista vreo companie care sa spuna ca iubeste sa aiba banii blocati?"

Chang estimeaza ca 83% din numerarul detinut de cei mai bogati americani provin din venituri exterioare si ca activele din SUA se restrang apropiindu-se de punctul unde nu vor mai fi suficienti sa acopere operatiunile din SUA.

Acesta este unul dintre motivele pentru care Apple, Cisco si alte companii bogate se imprumuta.

Apple, cu sediul in Cupertino, California, care are 78% din cele 40,7 miliarde de dolari in afara SUA, a declansat o furtuna anul trecut cand a spus ca se va imprumuta de 17 miliarde de dolari pentru a plati dividende. Compania a revenit pe piata obligatiunilor in aprilie.

Este mai ieftin sa te imprumuti afara decat sa repatriezi numerarul, a spus purtatorul de cuvant al Cisco, John Earnhardt. Cisco are in exteriorul SUA 93% din cele 47.1 miliarde de dolari in afara SUA.

"Daca taxele ar fi acceptabile, am aduce fondurile inapoi", a spus Earnhardt. "Ar putea fi folositi mai bine aici, unde avem sediul central? Da".

Companiile americane pleaca din SUA prin preluari

In timp ce imprumuturile au pastrat banii in circulatie in economia SUA, acesta este un model care nu poate fi sustinut daca dobanzile cresc iar perspectivele privind legislatia fiscala sunt difuze. De aceea, tot mai multi executivi se gandesc la fuziuni cu companii din afara SUA, pentru a reduce impozitele, a spus Douglas Holtz-Eakin, consultant la organizatia Alliance for Competitive Taxation.

"Au renuntat, cred ca nu mai sunt sperante", a spus Holtz-Eakin, care a fost si consultant al fostului presedinte american George W. Bush. "Iar cand sediile centrale se muta, vor aduce langa ele si centrece de cercetare si dezvoltare".

Cand Medtronic, care are sediul in Minneapolis, va compela fuziunea cu Covidien, va obtine o adresa in afara SUA, iar veniturile vor fi departe de impozitele americane.

Avertizarile lui Lew

Administratia Obama incearca sa opreasca aceste mutari duca ce secretarul trezoreriei Jacob J. Lew a avertizat asupra reducerii bazei de impozitare corporatista.

"Ar trebui sa impiedicam ca firmele sa renunte la 'cetatenia' lor pentru a evita impozitarea", le-a scris Lew legiuitorilor americani. "Ceea ce avem nevoie ca natiune este un nou sentiment de patriotism economic".

Deoarece multinationalele obtin multe venituri din afara SUA, in tari unde pietele sunt mai putin dezvoltate, iar afacerile cresc mai rapid, este normal sa pastreze acolo o parte din aceste fonduri.

Printre companiile care aplica aceasta practica se numara Intel, General Electric (GE) si Hewlett-Packard.

"Este o adevarata necesitate sa mentinem numerarul in afara SUA", a spus purtatorul de cuvant al Intel, Chuck Mulloy. "Banii sunt acolo pentru ca acolo avem nevoie de ei".

Veniturile din strainatate

Multinationalele americane au acumulat venituri externe de 1.950 de miliarde de dolari, in crestere cu 11,8% fata de anul anterior, conform unui studiu rtealizat de Bloomberg.

GE, care isi desfasoara activitatea in mai mult de 170 de tari, a folosit 57 de miliarde de dolari din profitul pe care nu l-a repatriat pentru a cumpara compania franceza Aslom. Aceasta tranzactie va urca valoarea preluarilor facute de companiile americane in afara tarii la peste 75 de miliarde de dolari.

In timp ce codul fiscal este invinuit de regresul economiei, eliberarea de numerar din strainatate nu ar stimula neaparat o crestere. Cand peste 840 de companii, inclusiv Pfizer, Oracle si Merck, au repatriat 312 miliarde dolari in 2004 cand nu acesti bani nu au fost impozitati, nu au fost create locurile de munca asteptate. In schimb, au crescut fondurile cheltuite pentru rascumpararea de actiuni si salariile directorilor, ceea ce a dus la o crestere a averilor celor mai bogati americani.

"Pentru ca acesti bani au fost dati actionarilor, partea leului a ajuns la cei mai bogati americani", a spus Thomas Hungerford, economist la Institutul american de Politica Economica. "Insa daca aduc banii inapoi si ii pun in circulatie, vor ajuta economia sa aiba parte de o crestere. In mod sigur vor contribui la rezolvarea problemele bugetului federal pe termen lung".