Proiectul Dambovita Center, aprobat de consilierii Capitalei

Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a aprobat, luni, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) privind construirea complexului Dambovita Center, in cadrul unei sedinte cu proteste din partea societatii civile si acuze reciproce intre grupurile de consilieri.

Proiectul a obtinut 28 de voturi "pentru", cu unul mai mult decat numarul necesar pentru a fi aprobat.

Consilierii PSD si PNL au votat "impotriva", iar cei ai PDL, sustinatori ai proiectului, i-au acuzat pe liberali de duplicitate si campanie de imagine, invocand faptul ca proiectul a fost aprobat de guvernul Tariceanu, in 2007.

In sala de sedinte au fost prezenti si reprezentanti ai societatii civile, care s-au opus proiectului si au anuntat ca intentioneaza sa atace in instanta decizia CGMB.

Proiectul Dambovita Center va fi realizat, in mai multe etape, pe o suprafata totala de peste 550.000 de metri patrati. Mai intai, vor fi realizate, pe 39.500 de metri patrati, spatii rezidentiale si de birouri. Apoi, un centru comercial de 132.000 de metri patrati, hotel si casino, toate pe 40.000 de metri patrati, iar in final un supermarket, pe o suprafata de 28.000 metri patrati, plus o parcare cu circa 3.000 de locuri.

Potrivit acestui proiect, cea mai inalta cladire din Bucuresti si din Romania, cu 34 de etaje si 155 metri inaltime, ar urma sa apara pe malul Dambovitei. Tot acolo vor fi construite alte doua turnuri, cu 26 si, respectiv, 30 etaje.

Proiectul va fi realizat de Compania Plaza Centers, care detine 75% din Dambovita Center. Statul are o participatie de 15%, prin Compania Nationala de Investitii, iar restul este al grupului turc Kucuk.

La sfarsitul lunii februarie, secretarul de stat din Ministerul Dezvoltarii, Ioan Andreica, a declarat, in cadrul unei dezbateri, ca primele cladiri ale proiectului Dambovita Center din Capitala ar putea fi date in folosinta in 2011-2012, iar intregul ansamblu, in 2015.

Comisia Tehnica de Urbanism si Amenajarea Teritoriului (CTUAT), numita de primarul Sorin Oprescu, a aprobat proiectul pe 12 noiembrie 2008.

Arhitectii din Bucuresti sunt de parere ca proiectul Dambovita Center, prin suprafata construita prea mare, va crea o presiune greu de tolerat asupra terenului si va perturba panza freatica.

Intr-o scrisoare adresata CGMB de filiala Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR), se arata ca, in zona de constructie a proiectului, terenul este dificil, cu mare umiditate, iar constructiile vor perturba panza freatica.

Teoretic, acest lucru va duce, printre altele, la inundarea subsolurilor din zona. In plus, constructiile vor diminua semnificativ fasia verde de langa Dambovita, fasie prevazuta in Planul Urbanistic General.

Proiectul va aduce si probleme mari legate de traficul in zona, mai cred arhitectii bucuresteni. Astfel, raportat la cladirile existente, numarul de parcari preconizat (4.500) este de trei ori mai mic decat cel necesar. De asemenea, arhitectii sunt de parere ca si circulatia pietonala se va desfasura cu dificultate.

Potrivit arhitectilor, volumul construit conform formei actuale a proiectului este foarte mare, cu diferente mari fata de zonele din vecinatate, dar si fata de "media" actuala a Capitalei. Arhitectii mai critica aglomeratia de volume confuze, amplasate intamplator, si de imitatii derizorii ale unor obiecte, cum ar fi roata si fantana dansatoare, preluate din parcurile de distractii.

Societatea civila a contestat inca de la inceput proiectul Dambovita Center, organizand numeroase marsuri impotriva acestuia, deoarece considera ca, printre altele, realizarea proiectului va paraliza traficul dintr-o zona deja puternic afectata, complexul atragand zilnic 20.000-30.000 de autoturisme.

Totodata, realizarea sa va paraliza sistemul de canalizare si retelele de utilitati ale zonei. Proiectul mai este considerat ilegal deoarece contravine legislatiei privind protectia mediului, este incomplet si nu are toate avizele necesare.

Cât câștigă românii în străinătate. Diaspora aduce aproape 3% din PIB

Statisticile oficiale arată că România are una dintre cele mai semnificative diaspore din UE, raportat la populația rezidentă a țării. Pentru fiecare patru persoane care locuiesc în...