Clasa de mijloc, pe cale de disparitie in urma crizei

Economicul afecteaza politicul. Guverne au cazut in Islanda si Letonia, greve au cuprins Grecia, Irlanda, Franta, Germania, Lituania, Ucraina si Bulgaria. Furtuna financiara a zguduit pana si cele mai stabile economii.

Atunci cand a inceput criza, in 2007, multi europeni au sperat ca totul se va rezuma la suburbiile marilor orase americane.

De atunci insa, problemele s-au raspandit cu repeziciune, iar ministrii de Finante din Uniunea Europeana au ajuns la concluzia ca previziunile mai optimiste din urma cu 10 saptamani pot fi date uitarii.

Dincolo de aspectele legate de criza economica exista temerea, din ce in ce mai pronuntata, ca Europa nu se afla decat la inceputul unui ciclu de instabilitate cu mult mai tumultuos, in conditiile in care democratiile de pe continent, dar si institutiile europene, sunt testate la stres de o maniera nemaiintalnita pana acum, noteaza cotidianul britanic Financial Times.

Pentru Juan Somavia, director-general al Organizatiei Internationale a Muncii, o agentie a ONU, revoltele sociale generate de masurile adesea nepopulare pe care guvernele trebuie sa le ia pentru a-si salva economiile se vor accentua daca pachetele de stimulente vor fi vazute ca salvand mai degraba bancherii decat oamenii obisnuiti.

Pentru moment, noteaza FT, este imposibil de apreciat care sunt consecintele politice ale acestui cataclism economic. Stanga este insa beneficiarul natural al acestei situatii.

Si cu toate acestea, partidele socialiste europene par mai preocupate de apararea intereselor partizane ale sustinatorilor lor decat de elaborarea unui raspuns unit, iar liderii sindicali isi amintesc de faptul ca, in timpul ultimei catastrofe a capitalismului, din anii '30, extrema-dreapta si nu stanga moderata a parut sa aiba castig de cauza in majoritatea statelor Europei.

Unii observatori, cum ar fi sociologul francez Emmanuel Todd, prezic sfarsitul democratiei, daca nu o erodare semnificativa a sa, pe masura ce liderii populisti de dreapta, printre care si premierul italian Silvio Berlusconi si presedintele francez Nicolas Sarkozy, devin din ce in ce mai demagogi si mai autoritari, potrivit FT.

Alti observatori prevad o reintoarcere la nationalim si la protectionism pe masura ce tarile abandoneaza idealul european si incearca sa isi protejeze propriile aspiratii.

Din acest punct de vedere, UE poate fi vazuta din ce in ce mai mult drept parte a problemei decat solutie, drept 'calul troian al globalizarii', dupa cum ar spune presedintele Sarkozy.

Insa, in pofida retoricii incinse, a impulsului politic national si a harababurii traditionale a politicii europene, liderii blocului politic european nu au rupt inca randurile in ceea ce priveste sanctitatea pietei unice si imperativul actiunii colective. Dupa un debut ezitant, Comisia Europeana a luat initiativa de a dezvolta reglementari financiare si de a ajuta cele mai vulnerabile state, ceea ce poate spori integrarea mai profunda a acestora.

Desi tarile au raspuns in mod diferit la criza, o caracteristica comuna, noteaza FT, este faptul ca cea mai afectata de criza a fost clasa de mijloc, desi chiar inainte de declansarea crizei, unii sociologi vorbeau de aparitia unor societati de tip clepsidra in Europa, pe masura ce globalizarea ii separa pe bogati de saraci.

Pentru FT, poate cel mai exploziv moment politic va fi cel in care europenilor le va fi prezentata nota de plata pentru pachetele de intrajutorare de azi. Guvernele vor fi capabile sa isi reechilibreze finantele publice, doar prin reducerea cheltuielilor si prin cresterea taxelor asupra unei clase de mijloc aflate in dificultate.

Pentru Wouter Bos, ministrul olandez de Finante, criza a ucis mitul globalizarii 'fericite', in care toata lumea are de castigat. Politicienii vor trebui sa faca mai mult pentru a-i proteja pe perdantii globalizarii daca vor sa pastreze sustinerea pentru piata libera si pentru comertul liber.

Acest lucru va presupune ca 'pumnul vizibil' al Guvernului sa fie folosit din ce in ce mai mult alaturi de 'mana invizibila' a pietii. Reglementarile eficiente ale pietii si dreptatea sociala vor deveni prioritati, conchide FT.