Plecarea lui Berlusconi nu opreste criza financiara italiana

Rata la care se imprumuta Italia a atins, miercuri, pragul psihologic de 7%, incepand de la care pietele considera o tara ca fiind riscanta si incapabila sa se finanteze singura.

Dramatica crestere a ratei de imprumut pe zece ani a intervenit a doua zi dupa ce influentul premier Silvio Berlusconi a spus ca va demisiona dupa ce va fi adoptat bugetul tarii. In varsta de 75 de ani, Berlusconi a fost o forta dominanta dupa fondarea, in 1994, a partidului sau Forza Italia, iar plecarea sa pune capat unei ere din politica italiana, comenteaza CNN.

Dar daca spectacolul politic pe care il aducea cu sine, de obicei, Berlusconi, poate pali acum, spectacolul financiar s-ar putea sa fie abia la inceput. Rata de imprumut - stabilita de traderii care vand obligatiunile italiene - a ajuns la 7,3% in cursul diminetii, dupa ce atinsese pragul psihologic de 7% ceva mai devreme. "E ca placile tectonice", a declarat un analist pentru CNN. "Ai o tensiune puternica, apoi se rupe", a adaugat el.

Randmentul Irlandei depasise cu putin 8% inainte ca tara sa fi fost salvata, rata de imprumut a Greciei a atins 10%, iar a Portugaliei 9%.

Despre Italia si Spania - a treia si respectiv a patra cea mai mare economie din zona euro - se spune adesea ca sunt prea mari pentru a-si permite un esec. Puterile BCE si ale blocului european sunt limitate cand vine vorba de Italia. Cifrele sunt enorme, iar capacitatea politica si financiara pentru a continua sustinerea statelor slabe ale UE se va afla in fata unui test dificil, daca Roma se va confrunta cu o criza.

Economia Italiei reprezinta 17% din cea a zonei euro. Impreuna, Grecia, Irlanda si Portugalia - tarile care au avut nevoie pana in prezent de pachete de salvare - reprezinta mai putin de 6%.

Datoria Romei se ridica la 1.900 de miliarde de euro, adica 120% din PIB, in timp ce cele ale Greciei, Irlandei si Portugaliei erau de 640 de miliarde de euro in 2010, potrivit Eurostat.

Italia are nevoie de 380 de miliarde de euro pana la sfarsitul lui 2012 pentru rascumpararea obligatiunilor care expira si pentru acoperirea deficitului, potrivit analistului Elisabeth Afesth, de la Evolution Securities. Urmatoarea plata majora se ridica la 26 de miliarde de euro si ar urma sa fie facuta in februarie. Iar, in conditiile in care rata la care se imprumuta Roma a a ajuns la 7%, autoritatile ar putea intampina probleme grave.

Afesth a avertizat ca, atunci cand aceasta rata ajunge la 7%, este dificil de redus, fiind considerata de investitori un "punct de la care nu mai exista intoarcere".

Iar situatia Italiei este, probabil, mai grava decat sugereaza aceasta rata, care a atins pragul psihologic de 7% in pofida interventiei BCE. Potrivit Evolution Securities, BCE a inceput sa cumpere obligatiuni italiene si spaniole pe 8 august.

Numai saptamana trecuta, Banca Centrala Europeana ar fi achizitionat obligatiuni in valoare de 9,52 de miliarde de euro, majoritatea italiene, afirma Afseth.

In timp ce BCE - a carei presedintie a fost preluata recent de italianul Mario Draghi - s-a dovedit un actor cheie pentru supravietuitorea Zonei euro pana in prezent, rabdarea sa pare sa se epuizeze. Saptamana aceasta, Yves Mersch, guvernatorul bancii centrale luxemburgheze si membru al Consiliului de guvernatori ai BCE, a declarat pentru cotidianul italian La Stampa ca achizitia de obligatiuni ar trebui "sa fie limitata cantitativ si in timp".

El a subliniat ca, daca interventiile bancii sunt subminate de lipsa eforturilor din partea guvernelor nationale, apar semne de intrebare in legatura cu stimulentele.

Daca Italia va fi nevoita sa apeleze la un pachet de salvare, rezultatul este sumbru. Capacitatea financiara a fondului creat pentru astfel de situatii, FESA, creste la 440 de miliarde de euro. Din aceasta suma, circa 140 de miliarde de euro sunt destinati Greciei, Irlandei si Portugaliei, potrivit lui Afesth. Raman 300 de miliarde de euro - o suma pe care Italia ar inghiti-o imediat, inainte de a avea nevoie de mai mult.

De asemenea, planurile de extindere a capacitatii FESA, aprobate la reuniunea de criza a liderilor europeni din luna octombrie, vor avea de suferit in urma scaderii increderii pe piete. Asa ca pietele urmaresc situatia si asteapta.