Munca nu-i scapă pe români de sărăcie. Expert: „De la zilieri la jurnaliști, România este campioană la acest capitol”

Vineri, 29 Martie 2024, ora 21:30
0 citiri
Munca nu-i scapă pe români de sărăcie. Expert: „De la zilieri la jurnaliști, România este campioană la acest capitol”
Potrivit datelor oficiale, unul din trei români este expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială FOTO Pixabay

Unul din trei români trăiește aproape de sărăcie. În această categorie se află mulți care lucrează pentru a se întreține, dar cărora tot nu le ajung banii. Aproape două treimi dintre lucrătorii independenți - categorie care include persoanele fizice autorizate, zilieri, jurnaliști sau șoferi - sunt în această grupă de risc, relevă datele Eurostat.

Începând cu 2015, România este mereu în vârful clasamentului european privind riscul de excluziune socială pentru lucrătorii care nu sunt angajați pe contract de muncă, conform Eurostat. Radu Stochița, cercetător la confederația sindicală Cartel Alfa, a explicat pentru Ziare.com cum ar trebui înțeleasă problema sărăciei în muncă și lipsurile sociale asociate acesteia.

„Angajații ascunși”, oamenii care muncesc fără forme legale sau sub alte tipuri de contracte, formează un grup distinct, dar aspectele comune reprezintă motive de îngrijorare.

„Aici, îi ai pe cei care sunt în agricultură, zilieri, avocați, jurnaliști și pe cei din clasa creativă, care se angajează pe sine. Îi pun pe toți într-o găleată pentru a contura un argument, pentru a pune în discuție din nou această situație de-a dreptul deplorabilă a celor auto-angajați. De exemplu, s-a propus introducerea tichetelor casnice, inclusiv pentru zilieri. Statul recunoștea o problemă, cum ar fi faptul că nu sunt asigurați, dar a luat acest beneficiu”, argumentează cercetătorul.

La 1 ianuarie 2024 ar fi trebuit să apară tichetele casnice, care ar fi putut fi folosite pentru a recompensa o parte din activitățile care acum se prestează „la negru”. Executivul și Parlamentul au viziuni diferite asupra actului, iar Guvernul a venit abia în această lună cu lista de activități casnice incluse, conform Profit.ro.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

„România este campioană la acest risc de sărăcie și excluziune socială în rândul celor independenți. Lucru acesta e deja vizibil în România pentru că știm că o dată pe an, când publică Eurostat acele statistici, presa se agită că România e prima la risc de sărăcie și excluziune socială, fără a explica. Riscul de sărăcie sau excluziune socială este un indice alcătuit din trei componente, riscul de sărăcie, deprivare materială și capacitatea de muncă dintr-o gospodărie. Aceasta din urmă se referă la situația în care tu ai potențialul de a lucra 40 de ore pe săptămână, dar muncești, de fapt, doar opt, pentru că nu îți găsești de muncă sau nu vrei”, explică expertul Cartel Alfa.

Aceste definiții reușesc să ofere o imagine mult mai amplă și detaliată asupra realității în care trăiesc foarte mulți români, fără să se refere doar la cât de mulți bani au la finalul lunii, conform lui Radu Stochița.

„E foarte important să le luăm pe toate, pentru că arată o imagine mult mai comprehensivă a României. Tu poți să ai venituri okay, poți sta la țară și să ai 3.000 lei pe lună, te descurci cu ei. Dar, dacă stai într-o casă care este deja dezavantajată și nu mai lucrează niciunul dintre frații tăi, imagine mai de ansamblu este diferită. (...) Într-un grup de 10 oameni de la țară, dacă unul se angajează pe 3-4.000 lei pe lună, alții ar zice că trăiește bine. Numai că tu ești deprivat material și social - ai nouă oameni lângă tine care au capacitate de muncă și nu au cum să muncească. Nu găsesc loc de muncă sau sunt păcăliți sau poate nu vor, dar nu sunt de acord cu acest ultim argument”, detaliază cercetătorul.

Legislația muncii oferă o protecție în plus pentru angajați, față de lucrătorii încadrați cu alte tipuri de contracte decât cele individuale de muncă. Spre exemplu, legea prevede un număr minim de 20 de zile de concediu de odihnă pe an și reglementează acordarea concediului medical, iar aceste prevederi nu sunt general obligatorii pentru contractele prin care muncesc liber-profesioniștii.

„De foarte multe ori, este această formă de angajare prin PFA sau contract de drepturi de autor. Este și o precaritate a industriei, dar și o precarizare a muncitorului. Adică, tu, fiind pe aceste contracte, ai o flexibilitate teoretică foarte mare, numai că devii responsabil pentru a-ți plăti tot. Este o muncă intelectuală mai mare, trebuie să îți plătești tu, să-ți pui bani deoparte și să-ți calculezi concediul pentru a te plăti propriu-zis sau să te asiguri că ai plătit banii pentru concediu medical. Din muncitor care prestează, devii și semi-contabil, efortul este mult mai mare”, argumentează expertul.

Totuși, nici angajarea nu vine cu garanția stabilității, relevă datele Eurostat despre sărăcia în muncă. Mai mult de un salariat român cu contract nedeterminat din fiecare 20 este expus riscului de sărăcie, peste media europeană, de 5.2%.

Criza din 2008 a venit cu o creștere a riscului de sărăcie în muncă, de la 4,4% la un vârf de 5,8% în 2012. Începând cu anul următor, România a coborât sub media europeană pentru angajații cu contract pe perioadă nedeterminată, dar procentul a început să crească din nou odată cu pandemia de coronavirus.

Românii care muncesc pe perioadă determinată sunt mai expuși la sărăcie decât cei care au un loc de muncă sigur, arată aceeași sursă. În 2008, aproape un sfert dintre cei cu slujbe temporare erau încadrați la risc de sărăcie. Procentul s-a redus până la 8,4% în 2011, după care s-a dublat anul următor. Începând cu 2012, acest raport fluctuează, ajungând la 8,3% în 2020 și, respectiv, la 5,9% în 2022.

Aceste ultime date sunt din 2022 și se uită la ce procent din românii angajați au un venit mai mic de 60% din câștigul median, incluzând atât salarii, cât și beneficiile sociale pe care le-ar putea primi, precum ajutor de șomaj, pensie sau ajutor pentru plata chiriei. Acest câștig median este valoarea de mijloc, împărțind populația în două părți egale.

„Când ne uităm la riscul de sărăcie propriu-zis, ne uităm la mediană, după ce s-a făcut transferul de beneficii sociale. La noi, strict pe definițiile Eurostat, este 60% din mediană, din venitul care îți rămâne în mână. (...) Atunci când oamenii se gândesc la salariul median - la salariul din jumătatea economiei -, se gândesc că omul din jumătatea economiei ar trebui să câștige okay. Este strict la nivel de percepție”, detaliază Radu Stochița.

Munca pe care o prestează lucrătorii independenți este diversă și indică trenduri pe piața muncii care trebuie înțelese pentru a nu lăsa oamenii în condiții vulnerabile, argumentează expertul.

„Cred că e important să discutăm despre asta, pentru că discuția se mută și înspre zona lucrătorilor pe platforme, cum sunt șoferii, dar și lucrătorii pe care România nu i-a văzut foarte mult timp. Mă refer la cei care făceau muncă digitală pentru companii din afară, pe care îi întâlnim imediat după 2000, poate și înainte, acești programatori care scriau cod pentru companii irlandeze sau americane. Pe lângă aceste două categorii, mai este una pe care România nu o vede absolut deloc. Mă refer la cei care fac o muncă pe care am putea să o numim „stupidă”, care antrenează inteligența artificială, care sunt plătiți să identifice imagini - așa-numiții „crowdworkers”. Ei identifică traduceri, fac munci foarte mici, pe care primesc doi cenți. Tot la fel, ei intră în categoria de „self-employed”, de independenți. Se vede la unele femei chestia asta, cele care sunt în concediu, au născut, dar vor să mai facă niște bani de acasă. Ilegal să o faci în concediu, dar o fac, în fine. Numai că tu, dacă împarți venitul pe care îl câștigi la opt ore, vezi că ești mult sub subzistență”, punctează cercetătorul.

Efectele excluziunii sociale se ramifică. În martie 2023, organizația Salvați Copiii trăgea un semnal de alarmă și evidenția faptul că România are cel mai ridicat procent de copii expuși excluziunii sociale. Mai mult de doi din cinci copii - peste 1,5 milioane la nivel național - creșteau în condiții de risc de sărăcie, conform datelor din 2022. Asociația subliniază că pandemia și criza economică apărută în același timp au forțat familiile din România să facă sacrificii grele: o familie din 10 nu și-a putut încălzi corespunzător locuința în 2021, iar două din zece familii nu au putut pune pe masă mâncare suficient de hrănitoare.

„Există anumite politici sociale și strategii. Ai „Laptele și cornul” pentru copii, care încearcă să îi țină în școală, dar rezultatele nu sunt foarte bune. Dacă te uiți la copiii care vin din familii sărace, rezultate lor arată un dezastru, care vine din faptul că statul social s-a subțiat atât de mult încât responsabilitatea cade pe individ. Asta dă naștere mai multor probleme, pentru că acest risc de sărăcie și excluziune socială trebuie analizat în tandem și cu rata abandonului școlar, dar și cu angajabilitatea și rata de angajare a persoanelor cu dizabilități sau cu nivelul de pregătire pentru competențe actuale, pentru economia verde sau digitale. Toate acestea creează o imagine din care România nu iese foarte roz. (...) Cel mai urât este la persoanele cu dizabilități, despre care nu vorbim, și pe ele le vedem foarte mult în auto-angajare. Și le vedem aici pentru că le este foarte greu să se angajeze, dar și pentru că au fost tratate de sistem aproape infantilizant. Dacă ai o dizabilitate mai acută unde nu se valorifică neapărat ceea ce tu ai, ci mai degrabă ești redus la un nivel de infantilitate completă din care tu ieși și poți doar să servești cafea”, încheie Radu Stochița.

...citeste mai departe despre "Munca nu-i scapă pe români de sărăcie. Expert: „De la zilieri la jurnaliști, România este campioană la acest capitol”" pe Ziare.com

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

#saracie Romania, #risc saracie, #excluziune sociala, #locuri de munca Romania, #PFA , #Stiri Locuri de munca