Comunitățile de energie pot reduce sărăcia energetică, dar legea este în urmă. Expert: „În România, sunt ținute pe loc” VIDEO

Criza energetică îi găsește pe oameni din toată Europa încercând să își plătească facturile mari și căutând alternative. O variantă pe care o au oamenii este să producă și să consume în comun. În jur de 18 milioane de oameni din Uniunea Europeană s-au asociat deja în comunități de energie.

Ziare.com a discutat cu Andrei Crăciun, coordonator de campanie la organizația de mediu Greenpeace România despre cum arată astfel de proiecte în țara noastră, ce le împiedică deocamdată dezvoltarea și ce beneficii aduc comunitățile de energie în contextul costului crescut al nivelului de trai și al tranziției către o economie verde.

După pandemia de coronavirus, prețurile au explodat, iar costurile energiei, de la cea electrică la cea termică, au fost împinse în sus după invazia Ucrainei de către Rusia și efortul UE de a se dezlipi de resursele rusești. În acest context, sărăcia energetică a ajuns să fie o sintagmă tot mai des întâlnită în spațiul public. În timpul interviului acordat Ziare.com, Crăciun explică faptul că o comunitate de energie îi poate ajuta pe membrii săi care suferă de pe urma costurilor mari cu energia.

"Noi avem momentan prețurile la energie electrică plafonate. A ieșit poate puțin din vizor ce înseamnă să dai foarte mulți bani pe facturile la energie, însă situația de fapt arată că energia costă din ce în ce mai mult și avem nevoie de reziliență. Avem nevoie de comunități care să reziste la fluctuațiile de preț pe tot ce înseamnă energie. În România, avem multe familii și grupuri vulnerabile - România se confruntă cu sărăcie energetică într-o proporție foarte mare. Sunt multe gospodării care, pentru a-și putea plăti facturile la energie, taie din alte părți. Comunitățile de energie sunt o soluție testată în alte țări din Europa pentru sărăcia energetică", argumentează Andrei Crăciun.

O astfel de organizare creează locuri de muncă noi și întărește solidaritatea, arată reprezentantul Greenpeace, care dă exemplul unei comunități de energie din capitala belgiană, Bruxelles.

"Anul trecut, am avut ocazia să vizitez o comunitate de energie din Belgia, care își construise de la zero un sistem de încălzire centralizat. Este foarte asemănător cu sistemele noastre uriașe, familiare pentru publicul din România, care în Europa de vest nu sunt atât de cunoscute și pe care ei le numesc district heating. Locuitorii acestui ansamblu rezidențial de blocuri nou construite, împreună cu locatarii de pe o stradă cu case mai vechi, au construit un sistem de încălzire pentru care foloseau ca și agent termic căldura reziduală de la o fabrică de filme fotografice. Fabrica se afla în proximitate, iar căldura care era degajată în urma procesului industrial de producție în mod normal era eliberată în atmosferă, se pierdea.

Astfel, comunitatea de energie a început să capteze acea căldură reziduală și să o folosească pentru încălzirea acelor apartamente. Din discuții am aflat că, înainte de a face parte dintr-o comunitate de energie, factura pe timp de iarnă la trei camere ajungea și la 500 de euro, în condițiile în care oamenii făceau economie. Deci, nu era o abundență a căldurii. După implementarea acestui sistem, facturile maxime pe care le plăteau erau undeva la 50 de euro - și căldură din belșug", punctează expertul.

Situația din România

Greenpeace România a scos în martie un raport care discută pe larg beneficiile și problemele din prezent ale comunităților de energie din România. În document, autoarele menționează că obstacolele pe care le enumeră românii care s-au organizat în comunități de energie țin de legislația momentan potrivnică, de lipsa finanțării sau a facilităților fiscale, dar și de dificultatea în a mobiliza alți oameni din comunitate.

În momentul de față, legea română nu permite partajarea de energie – spre exemplu, să luăm curent unul de la celălalt. Din acest motiv, una dintre comunitățile de energie pe care Andrei Crăciun le menționează în interviu, în care locatarii unui bloc au instalat panouri pe acoperiș, poate folosi energia astfel generată doar pentru spațiul comun al blocului.

"Membrii acelei asociații de proprietari din Sectorul 6 au creat un proiect, s-au asociat și au aplicat pentru o finanțare privată, care le-a permis să-și instaleze panouri fotovoltaice pe suprafața blocului. Energia electrică pe care o produc este folosită în momentul de față doar pentru consumul comun, iar asociația de proprietari a devenit prosumatoare. Pentru că legislația din România nu permite partajarea energiei, acea energie electrică produsă pe acoperișul blocului nu poate fi folosită în apartamentele individuale, pentru diferiții cetățeni care locuiesc acolo. Este un exemplu foarte concret pentru care absența unui cadru de reglementare bine pus la punct face ca în România comunitățile de energie să fie ținute pe loc", subliniază Crăciun, care adaugă că Greenpeace face eforturi pentru a susține schimbarea legislației.

Exemplele de comunități variază, iar la fel fac și investițiile. Chiar și în acest cadru, folosirea în comun a resurselor, dublată de o finanțare dedicată din partea autorităților, face ca investițiile inițiale să nu fie atât de costisitoare, prin comparație cu proiectele individuale, iar investițiile se amortizează în mai puțin de 10 ani, arată Andrei Crăciun, citând date adunate în studiul Greenpeace.

Interviul poate fi urmărit integral mai jos.

...citeste mai departe despre "Comunitățile de energie pot reduce sărăcia energetică, dar legea este în urmă. Expert: „În România, sunt ținute pe loc” VIDEO" pe Ziare.com

Două mari companii străine sunt interesate de cel mai important proiect pentru sistemul energetic românesc. Ministrul Energiei: „Nu renunț nici în ruptul capului”

Firma energetică de stat Électricité de France (EDF), care este cel mai mare operator de active nucleare din lume, precum şi firma japoneză ITOCHU sunt interesate de proiectul hidrocentralei...

Un gigant al petrolului schimbă macazul și accelerează investițiile în țiței. Greenpeace: „Pune profitul înainte de orice altceva”

Colosul britanic BP plc și-a abandonat planurile de a-și reduce producția de petrol și gaze până în 2030, conform unor surse. Directorul companiei încearcă să recâștige încrederea...