USL si arta combinarii ideologice - Opinie Mircea Cosea

Nu sunt adeptul teoriei conform careia politica romaneasca nu s-ar putea mandri cu o diferentiere ideologica a partidelor si nici cu ideea conform careia, in actuala situatie economica, ideologiile ar trebui sa lase locul pragmatismului managerial.

Dupa parerea mea, in pofida unor aliante politice contra naturii ideologice, partidele romanesti au reusit sa-si pastreze in mare masura specificitatea ideologica si sa realizeze un climat de compatibilitate cu mariile familii politice europene.

Iata de ce consider guvernarea USL extrem de interesanta din punctul de vedere al modului in care va reusi sa acomodeze si sa transforme in politici economice unitare doua (chiar trei) ideologii politice opuse. Este un proces atat de sensibil si de complicat, incat nu il pot include, pur si simplu, in ceea ce numim management guvernamental. Cred ca este mult mai mult decat atat. Inclin sa cred ca am putea vorbi de o adevarata arta a combinarii.

Dovada artei combinarii ideologiilor o face cu brio ministrul liberal al sanatatii, domnul Eugen Nicolaescu.

De la liberalismul pisicii cu coada taiata la liberalismul fondurilor taiate

Imediat dupa 1990, liberalismul a promovat in Romania, prin opiniile domnilor Mircea Ionescu Quintus, Radu Campeanu, Horia Rusu, Dinu Patriciu, Ion Popescu Tariceanu sau Andrei Chiliman, principiile economiei de piata prin atributele de superioritate, atat economice cat si sociale, ale proprietatii private.

Partidul National Liberal are meritul de necontestat de a fi fost primul si cel mai important sustinator al procesului de privatizare, al formarii actionariatului si a pietei de capital, a eforturilor de reducere a interventionismului statal si a incurajarii initiativei antreprenoriale prin dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii. Determinarea si graba liberalilor de a elimina predominanta proprietatii de stat si de trece cat mai rapid la o economie de piata liber concurentionala, bazata pe propretatea privata,a ramas im memoria colectiva si prin parabola " taierii cozii pisicii", pronuntata de Dinu Patriciu.

Era de asteptat ca ministrul liberal Eugen Nicolaescu sa fie continuatorul, dupa puterile sale, ale acestui curent ideologic, care a permis trecerea Romaniei la economia de piata si aderarea la Uniunea Europeana. Era, de asemenea, de asteptat ca ministrul Nicolaescu sa practice, ca membru al coalitiei USL, dar de pe pozitii liberale, arta combinarii cu ideologia social democrata si chiar cu cea a conservatorilor.

Ultima declaratie a domnului ministru ne arata insa un mod diferit de intelegere a combinarii ideologice. Este adevarat ca domnia sa combina, dar nici cu ideologia social democrata si nici cu cea conservatoare ci, direct cu o ideologie etatist-socialista, de care speram ca ne-am despartit pentru totdeauna.

Domnia sa a anuntat ca in noul contrat cadru, care va intra in vigoare de la 1 martie, se va stipula ca banii publici vor sustine numai spitalele publice din Romania, fiind sistata finantarea din fondurile Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) pentru unitatile spitalicesti private. A mai adaugat domnia sa ca

"nu este normal ca firmele private sa faca afaceri cu bani publici".

Ce inseamna asta? Inseamna ca daca pana acum contributia obligatorie oferea cetatenilor contributori la CNAS unele beneficii in unitatile spitalicesti private, de la 1 martie este posibil sa se plateasca integral toate serviciile medicale primite in aceste institutii, adica acea calitatea legala de asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate nu va mai avea nicio valoare in spitalele private.

Reminiscente si pericole

Conceptia domnului ministru liberal Eugen Nicolaescu privind politica medicala dezvaluie reminiscente ale etatismului de tip autoritar si interventionist. In masura in care ele pot fi surse de inspiratie a modului in care dl. ministru doreste sa gestioneze sistemul medical romanesc, ele pot deveni pericole nu numai pentru succesul unei adevarate reforme a acestui sistem, dar si pentru starea generala de sanatate a populatiei. Iata care sunt acestea, asa cum reiese din propriile declaratii ale domnului ministru :

1. Conceptia conform careia intr-o economie de piata, parte a sistemului pietei unice europene, ar exista o contradictie de scop si obiective nationale intre sectorul de stat si cel privat este anacronica si discriminatorie fata de cel din urma, cu consecinte grave asupra unitatii complexului economic si social national. A spune ca doar spitalul de stat face medicina si cel privat doar afaceri este dovada faptului ca nu se intelege deosebirea intre tipul de activitate si tipul de capital care finanteaza activitatea.

Ambele spitale, si cel de stat si cel privat desfasoara o activitate de interes public, indiferent de natura capitalului care le finanteaza. Pe de alta parte, peste 70% din sursele bugetare provin din impozite si taxe de la sectorul privat si de la cetateni, ceea ce nu ar justifica de ce statul (ministerul) si-ar permite sa priveze sectorul privat de la redistribuirea veniturilor bugetare.

2. Discriminarea prin venituri a institutiilor medicale private este un abuz din punctul de vedere al respectarii principiilor liberei concurente pe piata acestor servicii. Se realizeaza astfel un climat de negare a dreptului la concurenta si o deteriorare grava a libertatii antreprenoriale cu efecte negative si asupra investitiilor straine, speriate de arbitrarul statului roman si interventia sa brutala in raporturile concurentionale.

3. Este gresit a se considera ca ministerul poate dispune de utilizarea fondurilor CNAS, deoarece, constitutional, acestea apartin contributorilor, liberi sa le utilizeze in functie de propria dorinta si decizie in orice unitate medicala din sistemul national medical, indiferent de forma de proprietate ce le caracterizeaza. Beneficiarul serviciilor de sanatate nu alege niciodata unitatea in functie de proprietate, ci in functie de calitatea serviciilor oferite.

4. Masurii preconizate de catre domnul Nicolaescu i s-ar putea acorda atentie numai in cazul in care spitalele de stat ar oferi servicii de o calitate net superioara celor private, iar acestea nu si-ar mai merita subventiile. In realitate, este invers. Spitalele de stat ofera servicii de o calitate net inferioara, nu au echipamente, medicamente, sunt insalubre, sufera de o cronica insufucienta de capitalizare. Nimeni, nici chiar dl. ministru nu poate nega faptul ca spitalele private sunt elita sistemului medical actual, nu numai prin echipamente, dar si prin nivelul civilizat de tratare a cetatenilor.

5. Intentiile dl. Ministru, asa cum au fost ele prezentate chiar de catre domnia sa, releva o conceptie ciudata, dar oricum neavenita, asupra reformei pe care ar trebui sa o desfasoare. Apare clar ca, in conceptia sa, reformarea sistemului este o chestiune de contabilitate simpla, de eficienta aritmetica, fara niciun element de grija si protectie a bolnavului care ar trebui sa fie obiectivul central al oricarei reforme si al oricarui guvern. Se pare ca nu intereseaza calitatea serviciului medical si tratarea civilizata a bolnavului, ci doar cati bani se pot lua de la privati pentru a fi dati la stat.

Este grav daca ideologia liberala s-a indeparat atat de mult de originile sale. Oare ce va mai urma?