Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Interviu Prof.dr. Irinel Popescu

Academia de Stiinte Medicale, total lipsita de finantare de aproape trei ani

Academia de Stiinte Medicale, total lipsita de finantare de aproape trei ani


Programul de transplant hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni a cunoscut anul acesta o dezvoltare fara precedent, a declarat, intr-un interviu acordat Agerpres, prof. dr. Irinel Popescu, seful Centrului de Chirurgie Generala si Transplant Hepatic din institut, presedinte al Academiei de Stiinte Medicale.

Acest lucru a fost posibil datorita numarului mare de donatori aflati in moarte cerebrala din 2013 si continuarii operatiei de transplant de la donatori in viata, a precizat realizatorul primului transplant hepatic din Romania.

Profesorul Irinel Popescu a punctat insa ca necesitatea de transplant este mai mare decat ceea ce se acopera in momentul de fata.

El a vorbit totodata despre ajutorul acordat colegilor din Republica Moldova, precum si despre primirea sa in Academia Franceza de Medicina, care nu este una onorifica, ci bazata pe un proces de selectie, la care au participat mai multi candidati.

In opinia sa, pe de alta parte, in prezent este un moment bun pentru a integra cercetarea medicala romaneasca de varf in circuitul european.

Domnule profesor, cum evolueaza programul de transplant hepatic de la Institutul Clinic Fundeni?

Programul de transplant hepatic de la Institutul Clinic Fundeni cunoaste un moment de dezvoltare fara precedent. Acest lucru este posibil, in primul rand, datorita numarului mare de donatori aflati in moarte cerebrala din acest an si continuarii operatiei de transplant de la donatori in viata, asa incat am ajuns in prezent la 78 de operatii de transplant hepatic, care este probabil una dintre cele mai mari cifre la nivel european in momentul actual.

Am incercat, in acest an, sa utilizam la nivel maxim donatorii pe care i-am avut, largind gama de procedee chirurgicale la aproape tot ceea ce s-a inventat in materie de transplant hepatic pana in momentul de fata. Beneficiul este, in primul rand, al bolnavilor, deoarece acest numar de operatii ne-a ajutat sa rezolvam cea mai mare parte a cazurilor grave aflate pe lista de asteptare. Este, insa, si in beneficiul echipelor chirurgicale, anestezice, gastroenterologice si radiologice implicate in programul de transplant. Cresterea experientei se reflecta de altfel in cea mai buna rata de supravietuire, de cca 93%.

Sper ca aceste date se vor mentine in urmatoarea perioada de timp. Romania are nevoie de un numar estimat de operatii de transplant hepatic situat intre 300 si 400 pe an, este loc pentru a imbunatati chiar cifrele existente, necesitatea de transplant fiind sensibil mai mare decat acoperim noi in momentul de fata.

Avem in vedere deschiderea unui al doilea sau chiar al treilea program de transplant hepatic. Au fost depuse la Agentia Nationala de Transplant mai multe dosare de aplicatii in acest sens si sunt convins ca agentia va sti sa evalueze cu obiectivitate posibilitatile pentru a deschide noi programe de transplant hepatic.

Aduc un omagiu familiilor care au acceptat donarea; la rata crescuta de accept pentru a dona organe a contribuit in primul rand mass-media. Sper ca aceasta rata crescuta de accept sa se mentina si in anii urmatori.

As dori sa exprim, de asemenea, intreaga mea gratitudine fata de munca efectuata in spitalele unde se fac prelevari de organe de catre coordonatorii de transplant si de catre ceea ce numim "persoane responsabile de donare", o functie mai nou instituita de Ministerul Sanatatii, cu un rol extrem de important in cresterea numarului de donatori. Fara aceste persoane, cifra actuala de donatori de organe nu ar fi fost posibila si numarul actual de operatii de transplant nu ar fi fost posibil.

Pentru a ajunge in acest punct a fost nevoie si de tot mai multi specialisti ...

De-a lungul timpului, in Centrul de Chirurgie Generala si Transplant Hepatic Fundeni s-au format mai multe generatii de specialisti. Unii au obtinut diploma dupa cursul de un an de chirurgie hepatica si transplant hepatic, altii au venit, pur si simplu, din proprie initiativa si au efectuat stagii mai lungi sau mai scurte in clinica noastra, pentru a se instrui in transplantul hepatic.

De curand am organizat, cu finantare europeana, un program de ample dimensiuni numit SPER (Specializare, Performanta, Eficienta Rezultate) in transplantul hepatic, prin care centrul nostru si-a propus formarea de specialisti la toate nivelurile si in toata tara, incepand cu prelevarea de organe, in mod special de ficat si pana la transplantarea propriu-zisa a acestor organe prelevate.

Am incercat sa ajutam si alti specialisti, din alte centre, sa se formeze, in ideea ca in viitor vor putea sa functioneze in centre de transplant asemanatoare centrului nostru.

Am ajutat, contribuit nemijlocit si la inaugurarea programului de transplant hepatic de la Chisinau, unde, in cursul primaverii, au fost efectuate primele doua transplanturi hepatice, ambele cu ficat prelevat de la donatori in viata. Multi dintre specialistii de acolo s-au pregatit in clinica noastra - chirurgi, gastroenterologi, anestezisti.

Este un moment important pentru dezvoltarea medicinei din Republica Moldova si eu sper ca acolo vor fi facuti si pasii urmatori, insemnand, in primul rand, diagnosticarea unui pacient in moarte cerebrala si acceptul familiei pentru prelevarea de organe de la acesta, ca atare transplantul cu ficat intreg. Suntem decisi sa-i ajutam pe colegii din Republica Moldova pentru ca, din aceasta perioada de pionierat, sa ajunga intr-o etapa de program propriu-zis. Un program coerent, cu un numar stabilit de operatii anuale raportat la lista de asteptare pe care deja o alcatuiesc.

Programul de transplant hepatic in Institutul Clinic Fundeni se afla intr-un moment foarte bun in prezent; in acelasi timp, nu ne scapa din vedere nici necesitatea de a forma noi cadre atat la nivel national, cat si pentru Republica Moldova.

Ca o recunoastere a participarii la debutul programului de transplant din Republica Moldova, presedintele acestei tari v-a acordat cea mai inalta distinctie a statului - Ordinul Republicii. De asemenea, i s-a acordat o alta distinctie si dr. Vlad Brasoveanu, membru al echipei de transplant hepatic. De curand ati fost primit ca membru corespondent in Academia de Medicina a Frantei, "sora" mai mare a Academiei de Chirurgie, unde sunteti membru din 2003. Ce inseamna toate acestea pentru dumneavoastra?

Distinctia acordata de presedintele Republicii Moldova, care, de altfel, vine la putin timp dupa Steaua Romaniei in grad de Mare Cruce acordata de presedintele Romaniei, arata, cred eu, importanta din ce in ce mai mare care se acorda transplantului hepatic, ca metoda terapeutica.

Primirea in Academia Franceza de Medicina, institutie de mare prestigiu, nu este una onorifica, ci se face printr-un proces de selectie, la care au participat mai multi candidati. M-a bucurat ca dintre cei opt chirurgi participanti la selectie eu am fost primul, iar in adunarea generala am primit circa 70 de voturi din cele 80 exprimate.

Desi este o recunoastere individuala, eu o vad mai degraba in cadrul relatiilor traditionale dintre Romania si Franta, dintre Academia Franceza de Medicina si Academia de Stiinte Medicale din Romania si, cu siguranta, am sa ma straduiesc sa folosesc in acest sens noua calitate pe care am obtinut-o.

In acest an, a avut loc si vizita delegatiei Academiei de Medicina Franceza in Romania, iar in sedinta comuna a fost abordat un subiect de mare actualitate - Rolul academiilor in societatea contemporana. Cu acest prilej, s-a spus ca academiile sunt institutii importante, cu un rol bine definit, de care societatea are mare nevoie si care, in consecinta, trebuie sustinute.

Concret, cum este sustinuta Academia de Stiinte Medicale din Romania?

De aproape trei ani, Academia de Stiinte Medicale din Romania a fost total lipsita de finantare, ca urmare a unei ordonante de urgenta a Guvernului de atunci.

In nota de fundamentare erau trecute mai multe inexactitati si anume ca ea a fost infiintata dupa anii '90, ceea ce este total inexact, ea fiind infiintata in anul 1935, avand o lunga si, as zice eu, o glorioasa traditie. Am spus in repetate randuri ca mecanismele de finantare a Academiei de Stiinte Medicale ar fi trebuit sa ramana aceleasi care au fost dintotdeauna: o finantare asigurata din bugetul Ministerului Sanatatii, similara cu cea pe care Ministerul Agriculturii o acorda Academiei de Stiinte Agricole si Silvice. De aceea, ma bucur ca, de curand, Parlamentul Romaniei a emis o lege de respingere a ordonantei de urgenta din anul 2010, lege pe care presedintele Basescu a promulgat-o.

In consecinta, Academia de Stiinte Medicale functioneaza din nou dupa legea din anul 2004 si speram sa i se redea in curand si finantarea. Aceasta cu atat mai mult cu cat ASM a participat la multe din activitatile recente ale Ministerului Sanatatii dintre cele care vizeaza reforma in sistemul sanitar din Romania.

In urma vizitei Academiei de Medicina din Franta, s-a stabilit ca anul viitor o delegatie a Academiei de Stiinte Medicale din Romania sa fie invitata in Franta, pentru o reuniune comuna a carei tema va fi stabilita ulterior.

Este, cred eu, un moment bun pentru a integra cercetarea medicala romaneasca de varf in circuitul european, care coincide si cu decizia Federatiei Europene a Academiilor de Medicina de a organiza viitorul sau congres de anul viitor la Bucuresti.

Temele acestui congres sunt doua: "O singura sanatate", tema care va reuni specialisti in domeniul medicinei umane si veterinare, pentru ca se vorbeste din ce in ce mai frecvent de o sanatate comuna a oamenilor, animalelor si chiar a plantelor, iar cea de-a doua tema este "Viitorul cercetarii clinice medicale in Europa" - tema de asemenea importanta pentru ca, pe de o parte, cercetarea este foarte importanta, progresul vine din cercetare si, pe de alta parte, studiile clinice ridica in continuare probleme deosebite etice, care trebuie dezbatute si abordate in maniera cea mai potrivita.

Care sunt evolutiile recente in cercetare la nivelul centrului pe care il conduceti?

Proiectul cel mai important la care lucram in momentul de fata are acronimul CEMT (centru de excelenta in medicina translationala). Este un proiect cu finantare europeana, castigat prin competitie organizata de Ministerul Cercetarii si care implica extinderea actualului Laborator de chirurgie experimentala din Institutul Clinic Fundeni, crearea de noi spatii pentru sali de operatie si laboratoare, precum si dotarile corespunzatoare. Proiectul este in valoare de aproximativ 10 milioane de euro, iar cand va fi gata, in anul 2015, va fi unul din cele mai moderne centre de cercetare din Europa de Est.

Mentionez si faptul ca promovarea conceptului de "cercetare medicala translationala" pe una dintre cele mai mari platforme medicale din Romania, platforma Fundeni, constituie, in opinia mea, o realizare importanta si un exemplu ce poate fi urmat. Imbinarea activitatii clinice cu cercetarea experimentala reprezinta o tendinta moderna, de aceea infiintarea CEMT va fi si o sansa pentru tinerii absolventi de medicina pentru a se forma profesional la cel mai inalt nivel.

In aceste conditii, ce loc mai acordati activitatii politice in programul dumneavoastra?

Pentru moment niciunul. S-a speculat ca as dori sa candidez pe locul ramas liber la Senat in sectorul 4 al Capitalei. Partidul Conservator a dat, insa, un comunicat oficial in care a dezmintit aceasta ipoteza, lucru pe care nu pot decat sa-l confirm.

De altfel, nici la Congresul Partidului Conservator din luna octombrie nu voi mai candida la nicio functie. Aria preocuparilor mele profesionale s-a diversificat foarte mult in ultimul timp si nu a mai ramas loc pentru politica. Sper, insa, sa pot duce la capat toate proiectele profesionale pe care mi le-am asumat.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Agerpres
Articol citit de 1377 ori